Arta bisericeasca in Regatul Sarb (1882-1914)

Nenad Makuljević, Beograd, 2007 – traducere

Biserica institutie nationala

 În condiții de viață fără propriul său stat, identitatea națională sârbă a fost construită și hrănită de Biserica Sârbă, ai cărei conducători reprezentau și persoane politice ai poporului sârb. Un astfel de rol și activitate l-a avut biserica sarba în toate teritoriile în care funcționau organizații bisericești  in ciuda organizatiilor bisericesti separate care au influențat puternic modelarea sacrului program de arta.

Procesul de formare a statului national in sec 19, a fost urmata de lupta pentru organizatia nationala bisericeasca. Ierarhia bisericeasca a Regatului Sarb, a activat si contribuit la lucrarile national-statale acordand primat intereselor nationale. Deasemenea si dupa infintarea statului independent, Biserica a urmat astfel de activitati prin care in general a urmarit largirea teritoriala a Serbiei, sau activitatilor ce vor preceda.

Cea mai insemnata personalitate a Biserici sarbe din sec. 19, a fost mitropolitul Mihailo, care a dat directive in privinta activitatilor bisericesti. Dansul fiind liberal si slavofil a condus o politica nationala activa in special in privinta Bosniei. A fost alungat din Serbia in deosebi din cauza confruntari cu Austro-Ungaria, care dupa  1878 a anchetat aceste regiuni.

Actiunile nationale sarbesti au fost indreptate spre regiunile “Stara Srbija” (Serbia Veche) si Macedonia, unde s-a ajuns la conflicte cu propagandisti bulgari, care au primit un firman de la Poarta Otomana pe 28 februarie 1870 pentru a intemeia propriul Egzarhat bulgar.  O parte a populatiei de etnie slava, pentru a scapa de prelatii greci, s-au alaturat Egzarhatului Bulgar, care a interzis sarbatorile sarbesti si a sfintilor sarbi si a aruncat cartile sarbesti din biserici.

Relatiile srbo-bulgare s-au inrautatit dupa razboiul din 1885. Atunci s-a intemeiat Societatea Sfantul Sava care a avut o mare importanta in activitatile nationale. In fruntea unui departament – „Departamentul pentru carti bisericesti“, a fost ales arhimandritul Firmilijan.

Lupta impotriva Egzarhatului Bulgar s-a desfasurat la Tarigrad, urmata apoi de reusita de a denumii arhierei sarbi la Skopije si Prizren, orase care au devenit centre de propaganda. De mitropolit la Skopje a fost ales Firmilijan care in prima sa scrisoare catre protoierei a dat ordin sa-i trimita rapoarte despre aspectele bisericilor.

Acelasi activitate ierarhia a avut-o si in Serbia de rasarit si in sud, unde populatia nu era de etnie sarba sau era neutra din punct de vedere national. Accentul verbal s-a pus pe scoaterea in evidenta a sfintilor nationali pe iconostase si in pictura murala.

In Serbia un astfel de proces se poate urmari inca de la pictura iconografica a ctitoriei de la Topola a cneazului Karađorđe. Astfel in altar si diaconicon au fost pictati sfantul Sava si Simeon, in vederea intemeieri unui program cu aspect national al ierarhiei. Programul National in bisericile sarbesti se distinge in mod special dupa formarea organizatiei bisericesti nationale din Regatul Sarb si revolutia din 1848. Atunci nationalul ajunge un program important in desfasurarea picturii bisericesti.

Dimitrije Avramović picteaza iconostasul biserici Sobornicesti din Belgrad, care il reprezinta pe sfantul Nicolae care ii vindeca vederea regelui Stefan Deceanski, aceasta pictura ajungand una dintre cele mai spectaculoase din iconografia sarba. Pavle Simić, realizeaza un program vast din ciclul sfantul Sava la

Kuveždin. La fel un vast program cu tematica nationala realizeaza si Steva Todorović, care intodeauna reprezinta in icoanele sale personaje medievale din istoria Serbiei, precum Stefan Dečanski, cneazul Lazar…, picturi din viata sfantului Sava…Rezolvarea iconografica a lui Todorović, a fost preluata de  Milisav Marković…. Tematica nationala pe la mijlocul secolului ajunge sa fie un program standard, acomodat tendintelor necesare.

Accentuarea tematici nationale in hramurile ortodoxe din Regatul Sarb a depins in prealabil de atitudinea arhiereilor si a cerintelor Ministerului educatiei….

In perioada Regatului Sarb, activitatea nationala a Biserici s-a reflectat in special asupra programului picturi bisericesti din zonele eliberate de curand din sudul tarii. Dupa anul 1878, pe teritoriul eparhiilor nou dobandite are loc o reforma de arta bisericeasca in care se distinge in mod deosebit programul national al Regatului. La Niš, care a fost anexat Serbiei in 1878, unde de episcop a slujit  Viktor, care a acceptat organizatia bisericeasca sarba, despre care s-a dezbatut si la congresul de la Berlin, s-a simtit lipsa de a introduce un program de pictura bisericeasca nationala….Pe iconostasul capelei Sobornicesti a fost pictat sfantul

Simeon…si sfantul Sava….precum si moartea cneazului Lazar….

Tendinta a fost de a se scoate in evidenta sarbismul….

Programul national in eparhia de Nis a fost condusa de episcopul Dimitrije care in rapoartele sale nu accepta realizarile iconografice pictate de maestrii din Samokov si Debar, de dinainte de eliberare, unde nu sant prezenti sfantul Sava si Simeon ci doar sfintii Chiril si Metodie, considerati sfinti ai bulgarilor. Dimitrije a socotit aceasta ca o propaganda bulgareasca, din care motiv a fost sistata lucrarea iconarilor….

Influenta nationala a biserici s-a facut prezenta in special in partea de rasarit a Regatului Sarb si in eparhiile din Valea Timocului …Pe aceste meleaguri populate in mare majoritate de vlahi, activitatea bisericeasca a fost putin dezvoltata. Au existat foarte putine biserici. Pe intreg districtul de Poreč-Rečko, in afara de biserica din Donji Milanovac, nu a existat nici o capela sau biserica.

Dupa venirea sa in eparhia de Zaiceri (Zaječar), pe 10 noiembrie 1891,episcopul Melentije a inceput activitatea programului national. Ne fiind multumit de situatia gasita, a cautat sa stopeze raspandirea vlahismului si impunerea politici nationale sarbesti. In aceste conditii, la anul 1895 scrie regelui Aleksandru Obrenović si ii sugereaza sa preia diverse masuri. Avand si sustinere din partea regelui Petru Karađorđević, care a cazut de comun acord ca pe tritoriul eparhiilor de Timoc sa aduca mai multi preoti, invatatori si politie.

Impreuna cu episcopul si egumenul manastiri Vratna, Filaret, public a declarat precum ca este deacord cu politica nationala activa in Timoc. A descris in mod negativ in revista bisericeasca “Vesnik” despre pictura din Manastirica, considerand-o ca apartine de pe vremea Vlahilor, cand acestia l-au omagiat pe Sfantul Nicodim….Si preotimea a acceptat aspiratiile episcopului…

Episcopul Melentije cu ocazia vizitei la biserica din Mihailovat 1892, a gasit un iconostas scris intr-o limba straina, in limba vlaha.

În cursul anului 1896, când a ajuns în polemică cu George Krstici, legat de rânduiala icoanelor pe iconostas, Episcopul în explicația sa a subliniat ca ”nu numai icoana Sfântului Simeon ci și a Sfântului Sava cu frumosul scris în sârbă (subliniat) trebuie pusă pe locul mai impotrant și mai binevăzut de către popor.  Asta pentru interesele noastre naționale (subliniat) pentru că avem în vedere poporul și locul pe care se află biserica din Mihailovaț (rom. Meilovăț). Aceasta propunere a fost aprobată de către Ministerul educației. Satul Mihailovaț este format din români veniți din Ostrovul Mare care se află peste Dunăre de Mihailovaț și are familii precum Cornea, David….. care în Mihailovaț sunt Kornici, Davidovici….. Episcopul Melentie a schimbat și planul pentru pictura Mânăstirii Bukovo. Pe lângă programul național larg, el sa înțăles cu arhimandritul Gavril ca ”în spate deasupra uși, care este numai simpla intrare și nu face parte din biserică… ca întro parte să se picteze împăratul Dușan și în alta cneazul Mihailo…..

Programul natonal al picturi murale din eparhia de Timoc a fost formulat in catedrala de Negotin, in lucrarile lui Steva si a sotiei sale Poleksija Todorović. In incaperea naosului predomina compozitii din istoria sarba. Pe zona cea mai inalta figureaza scene din viata sfantului Sava. Pe partea din nord a boltei este pictat Sfantul Sava care primeste onoruri regale dar si haina monahala…pe partea din sud a boltei este iarasi reprezentat Sfantul Sava care il incoroneaza pe regele Prvovenčani. Pe partea din nord, pe latimea boltei este pictata compozitia in care Dečanski primeste vederea, iar in partea din sud, cneazul Lazar care este primit in Imparatia Cerului…..(Peste tot sant pictati doar domnitorii arhierei si sfinti ai sarbilor)…

…Astfel slujba impreuna cu picturile de preamarire a suveranilor medievali sarbi…au contribuit impreuna la formarea si mentinerea constiintei nationale.

Programul de pictura din biserica din Negotin a devenit un model pentru iconografia altor biserici din eparhia de Timoc.

In manastirea Bukovo, picturile de perete au fost realizate de Milisav

Marković, conform modelului creat de Steva Todorović si aici predomina repertuarul national….

….In implementarea politici nationale din eparhia de Timoc s-a distins si  Radenko Anđelković, care la anul 1897 a fost ales de deputat al districtului, care la recomandarea episcopului Melentije a inlocuit toate antimisele vlahilor, din care cauza a fost adus la judecata la tribunal, dar nu a fost condamnat si nici amendat.

Urmatorul pas al deputatului a fost sa inlocuiasca icoanele catapetesmelor, totul la porunca “Domnului Episcop”, toate icoanele vlahilor au fost scoase din biserici, iar iconostasele sa fie apoi aurite si reparate. Toate aceste lucrari au fost executate de catre Radenko Anđelković, impreuna cu tutorii bisericesti si cu firma lui Vitomir Marković si Pavlović,…..Vechile icoane de obarsie vlaha au fost inlocuite cu fresce noi pictate de Milisav Marković. Astfel de lucrari s-au efectuat in urmatoarele lacasuri de cult: Biserica Sipska, Kladušnička, Grabovička, Velikovrbička, Malovrbička, Utkovačka si Vajuška.

Milisav Marković a realizat in total:

1. 36 de icoane mici de forma dreptunghiulara.
2. 4 icoane ale Rastagnirii lui Hristos…..
3. 18 de icoane mari…

…Milisav Marković a devenit unul dintre cei mai prolifici iconari ai Regatului Sarb. De la anul 1904, doar in eparhia de Timoc a pictat 32 de compozitii intregi, iconostase si picturi de perete…

…Aceiasi activitate nationala bisericeasca, care se pare ca s-a potrivit epoci duhovnicesti existente si tanarului stat Sarb, s-a implementat si in biserica Soborniceasca din Belgrad de catre urmasul mitropolitului Mihailo – Inokentije. Mitropolitul a dat ordin pentru imagistica primei zone a altarului biserici Sobornicesti din Belgrad – cel mai de seama hram al Regatului Sarb.

…La licitatie a castigat pe 3 septembrie 1899, Nastas Stefanović, care conform contractului de lucru….a pictat 21 de icoane (ce tineau de programul national sarb…)…

…Introducerea personajelor necanonizate in altare, reprezinta culmea nationalismului bisericesc al sec. 19….implementat de statul si biserica Sarba…

Una dintre activitatile primare statal-bisericesti a Regatului Sarb, a fost indreptata si catre manastirea atonita Hilandar, cea mai importanta manastire nationala. La Hilandar s-a simtit o mare influena a Egzarhatului bulgar si necesitatea ca lacasul de cult sa fie pastrat cu caracter national sarb….

…Odata cu eliberarea Serbiei de Sud si a Macedoniei si anexarea acestor regiuni Regatului Sarb, dupa Primul razboi balcanic s-a ajuns si la extinderea organizatiei bisericesti sarbesti. Noile teritorii anexate, unde pana la acea data a activat biserica greaca, bulgara si romaneasca, activeaza acum preotimea sarba, iar programele iconografice au fost supuse unui riguros control….(Au fost inlocuite scrierile vechi bulgaresti cu cele sarbesti…si repictati sfintii sarbi in locul celor existenti…)…>>