„AVE” a trimis Raportul asupra situaţiei populaţiei româneşti din Bulgaria, în contexul recensământului populaţiei, la Consiliul Europei

“AVE”, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria prezintă un prim raport în ceea ce priveşte respectarea drepturilor  populaţiei de origine română (numită vlahă) din Bulgaria de către statul bulgar în contextul desfăşurării recensământului populaţiei.

Raportul a fost înaintat Secretariatului Convenţiei Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale şi Direcţiei pentru Drepturile omului şi afaceri juridice de pe lângă Consiliul Europei.

“Statul bulgar este membru al Uniunii Europene din anul 2007. Există o legislaţie europeană pentru apărarea drepturilor minorităţilor, dar aceasta este prost respectată, în unele cazuri neţinându-se cont de ea. Scopul este de a perpetua procesul de asimilare aplicat de zeci de ani asupra românilor din Bulgaria, folosindu-se toate metodele şi pârghiile pentru contopirea elementului românesc în majoritatea bulgară “ , se arată în materialul de presă citat.

Oficialităţile din Bulgaria continuă să separe termenul de vlah de cel de român, încercând să acrediteze două noţiuni, afirmând că vlahii sunt altceva decât români şi ar fi o populaţie cu cultura, tradiţii şi obiceiuri diferite. Cu asemenea probleme se confundă şi restul ramurilor româneşti de pe teritoriul Bulgariei, cum ar fi: aromânii, meglenoromânii, etc. Este o politică strategic gândită, dar total eronată, la care se raliază oficialităţiile, inclusiv Academia Bulgară, cu toate secţiunile de etnografie, folclor, istorie.

Educaţia în limba maternă susţinută de statul bulgar este total absentă, cu mica excepţie a menţinerii unui aşa-zis “liceul la Sofia” (Liceul “Mihai Eminescu”), care  este amplasat într-o zonă unde sunt puţini români, şi nu acolo unde sunt organizaţi într-o masă predominant sau compact românească, cum ar fi zona Vidin.  Absolvenţii acestui liceu anual sunt sub 10 persoane, în mare parte cetăţeni bulgari de origine bulgară. Grădiniţele şi clasele din ciclul şcolar şi preuniversitar nu există. Toate demersurile făcute de noi de a deschide clase sau grădiniţe cu predare în limba română au fost tratate cu indiferenţă sau tăcere din partea oficialităţilor. Ceva mai mult, adeseori am fost ameninţaţi şi trataţi în mod josnic fără să primim nici un răspuns concret, chiar dacă am ţinut cont de legislaţie şi am parcurs toate etapele până la aprobare. Mass-media este un capitol care oricând a fost şi este controlat de către oficialităţile din Bulgaria, practicându-se cenzura. În această privinţă se menţine un dublu standard privind grupurile entice diferite, cum ar fi: grupul etnic turc are ştiri în limba lor maternă (turcă) la televiziunea centrală, dar celelalte grupuri etnice nu se bucură de aceste privilegii.

Din punct de vedere politic Bulgaria nu acordă drepturi grupurilor etnice. Nici măcar nu suntem recunoscuţi ca minoritate naţională, ci doar ca grup etnic, fără să avem dreptul a ne reprezenta cineva în parlament sau în guvern ca minoritate naţională. Procesul de asimilare este bine definit în primul rând din faptul că de-a lungul anilor recensămintele arată cu certitudine cum se topeşte un neam, când în acelaşi moment populaţia în statul respectiv creşte mercant. Aceasta arată eficienţa de asimilare a unei vechi populaţii practicată de statul bulgar.

Precum se vede din tabelul alăturat (datele din tabel sunt din statistica Bulgariei – recensăminte oficiale). Nu a fost mai diferit şi recensământul din 2011, unde datele pentru completarea anchetei de recensământ în satele româneşti de-a lungul Dunării au fost făcute cu creionul şi nu cu pixul, cum este prevăzut, fapt pentru care noi am semnalat INS, inclusiv şi prin intermediul presei. Ceva mai mult la ultimul recensământ am constatat, că mulţi dintre recenzori nu întrebau populaţia de apartenenţă la etnie sau limba maternă, chiar şi o mare parte din populaţie, care au vrut să-şi exprime entitatea română li se sugera că aceste rubrici nu sunt obligatorii, sărindu-se peste ele.

Regiunile cu populaţie predominant minoritară din Bulgaria sunt cele mai sărace din punct de vedere economic. Sistemul represiv a folosit şi foloseşte în continuare sărăcia ca cea mai puternică pârghie de asimilare a unui neam. Zona ocupată de populaţia românească, cu regiunile Vidin, Vrata şi Plevna, este cea mai saracă din Bulgaria. Bulgaria de N-V unde se află o masă compact românească, zonele Vidin şi Vrata, după ultimile statistici, este considerată cea mai săracă zonă din U.E.

Căile de comunicare, căi ferate şi drumuri de legătură între localităţi, nu sunt reînnoite din timpul comunismului, de aproximativ 20 de ani. Toate acestea fac ca populaţia noastră de etnie română să-şi caute existenţa în alte ţări sau să emigreze în regiunile dezvoltate ale Bulgariei. Plecarea din zonă a persoanelor din neamul nostru are drept consecinţă asimilarea, întrucât la a doua generaţie nu mai foloseşte limba maternă română.

Majoritatea în raport cu populaţia de origine română, adeseori şi nu numai în cazuri izolate, se comportă agresiv dacă îşi foloseşte limba maternă în locuri publice spunând expresii ca: “Vorbiţi în bulgară că aici suntem în Bulgaria, românii sunt mamaligari şi ţigani!”

Lucrurile negative sau greşelile făcute de noi în viaţa cotidiană sunt calificate ca “lucruri vlaheşti” în sens jignitor, că vlahii sunt proşti şi nu se pot descurca chiar cu lucruri elementare. Expresia “vlahii se îneacă la marginea Dunării” este de prima dată folosită la începutul secolului trecut, atunci când intelectuali noştri români din Bulgaria erau aruncaţi în Dunăre ca să fie ucişi pentru ca să numai folosească limba română în şcoli şi instituţiile publice, iar cei care reuşeau să înoate până la mal erau împuşcaşi sau omorâţi cu pietre de către politiştii lui Vlado Cernozemski (terorist, şef la poliţia din Vidin) care trăgea de pe mal şi râdeau în hohote spunând expresia: “Vlahii se îneacă la marginea Dunării!” Această expresie este folosită şi în ziua de azi ca semn de umilinţă.

Toponomia, toate satele şi localităţile cu denumire românească, cu mici excepţii, au fost bulgarizate, ca exemplu: Vârf = vârf de munte, de deal, a fost schimbat numele în Vrav = care înseamnă funie în limba bulgară; Fundeni = în limba română, sat mai îndepărtat, schimbat în limba bulgară Kanitz (cunoscut arheolog); sau Stanotran (Stan Tarna) a fost numit Slanotran în limba bulgară însemnând brumă pe mărăcine, şi altele. Numele de familie şi botez, al populaţiei româneşti, au fost interzise şi s-au aplicat două reguli pentru schimbarea lor: 1. au fost traduse direct în limba bulgară, cum ar fi: Florov-Tvetanov sau Tvetcov; 2. s-a adăugat sufixul -ov la denumirile vechi ex: Florov, Patrascov, Mitrov, Ionov etc. Sau ambele, ca exemplu: Ioan tradus Ivan şi adăugând sufix -ov, rezultând Ivanov. Din acel moment copiiilor care se năşteau, părinţii nu aveau dreptul să le pună nume românesc, numele disponibile fiind trecute pe o listă cu nume bulgăreşti. În plus s-a introdus sistemul de denumire a populaţiei cu trei nume, după modelul rusesc, unde în loc de numele de familie vechi şi din bătrâneţe, părinţii erau obligaţi să denumească numele de familie cu prenumele bunicului, pentru ca să se uite de neamurile vechi româneşti.

Frica de a se identifica ca român este un element puternic în societatea modernă şi o pârghie  mult mai veche de asimilare. Se ştie că dacă vorbeşti româneşte nu poate o persoană să crească în ierarhie sau să progreseze în societetate modernă. Acest fapt a făcut ca unii din neamul nostru, care au ajuns să ocupe o funcţie, au refuzat să se recunoască că sunt români, să vorbească româneşte sau să înveţe copiii şi limba română, de frică că îşi vor pierde locul de muncă sau vor fi daţi jos din funcţia care o ocupă. În privinţa asta s-a ajuns până la paradoxul că bunicii care nu ştiau limba bulgară să nu se poată înţelege cu nepoţii, care nu ştiau româneşte.

Religia interzice folosirea limbii române în slujbele divine, ajungându-se până acolo că limba folosită în biserică să fie limba slavonă veche. Asta a avut drept consecinţă că populaţia ortodoxă, prin faptul că nu se înţelegea slujba, s-a educat în spirit ateu.

Ţinând cont de situaţia actuală în care se află românii din Bulgaria, ajungem la concluzia, că sunt într-un grad puternic de deznaţionalizare. Ca cetăţeni loiali ai statului nostru R. Bulgaria milităm pentru prosperitatea ei ca ţară membră a U.E, dar în acelaşi moment suntem profund îngrijoraţi de viitorul poporului nostru.

Procesul de asimilare nu este ceva abstract şi este o realitate care noi dorim să o stopăm împreună cu toţii.”

                                                                                               Dr. I. F. Gheorghiev,

Presedintele Uniuni Etnicilor Romani din Bulgaria “AVE”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: