Un document de la 1848

Vorba Noastră mai 2011

Rodica Loredana Palfalvi

 

Cercetarea şi studierea arhivelor oferă multe informaţii, dar şi satisfacţii oricărui istoric. Studiind „Colecţia de documente a Muzeului Banatului din Timişoara”, aflată în depozitele Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, am găsit – la nr. inv. 445/1848 – un document, se pare, necunoscut şi nepublicat până acum. Acest manifest pe două file, în limbile română şi sârbă, cu caractere chirilice şi intitulat „Către naţia românească de la naţia sârbească”, a fost emis la Carloviţ, la 5 mai 1848, în Serbia (Sesiunea Deputăţiei Naţionale). În contextul anului revoluţionar 1848, documentul este un apel la ridicarea la luptă a poporului român din Banat, cu menţiunea că naţiunea sârbă nu va urmări, niciodată, supremaţia faţă de români. Redăm transcrierea documentului în limba română, păstrând caracterul original al limbii şi al cuvintelor de atunci.

 

„Cătră Naţia Rumânească

dela Naţia Sârbească

 

Cea mai plăcută şi mai sinceră închinăciune de sănătate!

Au bătut ceasul şi pentru noi, şi pentru Voi, Fraţilor. Au bătut ceasul Libertăţii, Egalităţii şi a Fraternităţii! A Libertăţii care vre, carea pofteşte, nunumai ca să fie tot omul liber, ci şi toată Naţia, – a Egalităţii, carea nu sufere ca să se rădice o naţie asupra altora şi să domnească prestecele, ci vre, ca după vecinica şi nestrămutata dreptate, după vrednicia personalităţii Naţiei, carea e la toate Naţiile fără deschilinirea puterii şi a mărimii lor, asemenea, toate Naţiile într-un rând să stee cu asemenea drepturi, a Frăţietăţii, carea pofteşte de la Naţiile cele apăsate frăţasca între sine iubire şi sinţera tare nărăvire împotriva apăsătorilor Naţionalităţii lor, a drepturilor lor fireşti, şi a vredniciei lor, iară dela domnitoarele pânăacuma Naţii cere, ca cu celelalte Naţii frăţăşte să se împăce, şi acelora în pace şi dragoste să le dee toate drepturile ce după fire li se cuvin. Ca Naţie vă trimitem noi Vouă închinăciune de sănătate iubiţilor Fraţi! Noi, cărora până eri ne-au fost oprit a ne numi Naţie, noi, a cărora limbă şi Naţionalitate au fost până eri apăsate, noi, carii numai atuncea am însămnat ceva, când ne-am lăpădat de limba şi de dulcea noastră Naţionalitate, noi, cărora ne-au amărunţat cea de pre urmă perire a Naţionalităţii prin lăţirea limbei maghiare. Aceste grele şi afund tăiate răni, răni de moarte am ştiut noi şi am sâmţit, că sunt şi ale Voastre răni, am ştiut şi ştim noi, că au fost câmpul şi a Voastre Naţionalităţi aceeaînsăşi gheaţă carea a noastre că v-au amărunţat şi Vouă cu noi dimpreună pierirea. Şi încă nu sântem toţi. Şi fraţii noştrii Slovacii în Ungaria de sus şi ei or fost în aceeaînsăşi primejdie, ei sânt goniţi caşi noi, ei sânt apăsaţi caşi noi, ei au fost săliţi cu tăria caşi noi a introduce limbă străină şi neînţăleasă în şcolile şi Bisericile, în lucrările şi ocârmuirile lor, – cu un cuvânt tuturor Naţiilor, care trăiesc sub sfânta corună a Ungariei li s-au săpat groapa, mare şi groaznică groapă, asupra căriia s-ar fi rădicat lespedea şi monumentul domnitorului Maghiarism! Însă toată tăria merge cu vremea, iară potca de-arândul! Dzeu atotputernicul Stăpânitori a Lumii acestiia, în a cărui mâni este norocul şi nenorocul tuturor Naţiilor, şi carele toate Naţiile cu asemenea dragoste le iubeşte, Dzeu, carele cu părinteasca îngrijire ne-au văzut pre noi cătră groapă au strigat după vreme cu atotputernicul şi toate inimile înviitoriul Seu glas: Nu mai departe! Nu e orânduita Voastră moartea, ci viiaţa, nu e orânduita Voastră supunerea ci egalitatea! Toate Naţiile trebuie să fie ca Naţii libere, precum toţi oamenii trebuie să fie ca oameni liberi. Toate Naţiile trebuie să fie întră sine asemenea, fie acele mici ori mari, slabe ori tari, precum trebuie şi toţi oamenii să fie asemenea, fie aceia mici ori mari, bogaţi ori săraci! Acesta e glasul părintescului Stăpânitoriu a toate Naţiilor, acesta e glasul îndreptat şi cătră apăsătoarele şi cătră apăsatele naţii, cătră apăsătoarele ca din vreme să se pocăiască şi să se întoarcă, cătră cele aplecate ca să sâmtă din vreme şi să se învingă. Vai şi unora şi altora dacă nu-l aud; vai şi unora şi altora dacă-l aud dar nu-l înţăleg; vai şi unora şi altora dacă-l înţăleg dar nu se poartă după el, căci dreptatea lui Dzeu e nestrămutată, şi judecata Lui e nemitarnică, şi dreapta Lui deşi târzie totuşi ajungătoare. Naţiile coapte pentru Libertate, coapte pentru vrednicia naţională au auzită glasul acela şi l-au înţăles, s-au sculat dela pământ, au scuturat pulbărul despre sine, şi s-au apărat cu duhul vremii acestiia, cu duhul Libertăţii. Acele au arătat voia şi propusul lor de a fi Naţii, şi voia lor se va împlini dacă sânt tari şi statornice, căci cu ele este Dzeu şi vecinica dreptate. Acele au arătat că nu sânt surde spre glasul lui Dzeu, că nu sânt oarbe spre lumina, carea limpezeşte duhul vremii, că nu sânt reci spre dătătoriul de viiaţă soare a Libertăţii! Toate acele Naţii le-am luat noi Sârbii de ezemplu, şi tare nădăjduim, dacă dă Dzeu, ca şi acele marea faptă a renaşterii noastre prin învingerea dreptăţii şi a adevărului în pace şi dragoste a o săvârşi, pentru că nădăjduim cu dreptul, – şi de la concetăţenii noştrii Maghiari putem aştepta, cumcă ei, trecând pragul, carele au despărţit vremea bătrână a tiranismului de cea de acuma vreme a Libertăţii, Egalităţii, şi a Fraternităţii, care cuvinte sânt înţălese, şi pre care noi întemeem cererile noastre, păşind de aci înainte vor lepăda steagul cel vechiu a Maghiarizării, şi fără a se trage înapoi vor cunoaşte, cumcă Naţia noastră sub sfânta corună a Ungariei are acele înseşi drepturi, care le are şi a lor. Noi ne-am ales nouă Patriarh, pentrucă avem drept la aceea, – ne-am ales nouă Voivod Sârbesc, pentru ocârmuirea Voivodaturilor Sârbeşti, care se cuprind din Srem, Graniţa Sremului, Bacika cu Districtul Beceiului şi Batalionu şaicaşilor, Bănat cu Graniţa, Districtul Kikinzii şi Bărania, şi stau sub sfânta noastră poruncă Ungurească şi stăpânitoarea casă a Austriei şi rămân şi de aici înainte, pentrucă avem drept la aceea, – am înştiinţat, că dorim a fi Naţie liberă şi neatârnătoare; pentrucă Libertatea şi Neatârnarea e nunumai dreptul ci şi datorinţa fiştecăriia Naţii, întruatâta, cât nu se poate lăpăda de ele nici o Naţie, nici le poate acele dela aceia lua vre o dată făgăduinţă; căci precum Dzeu nu vre şi nu lasă ca o Naţie să fie supusă altiia; ne-am declarat că vrem pe temeiul Libertăţii, şi a Egalităţii să fim într-o legătură cu treiunita Crăime a Slavoniei, Croaţiei şi a Dalmaţiei, sub coruna Ungurească, pentrucă într-o unire şi legătură vom fi mai tari, şi mai uşor ne vom nărăvi cu de obşte neprietenii noştrii. Fraţilor şi Concetăţenilor! Noi am vestit acel, pentrucă avem la acel drept, noi am început aceea, pentrucă gândim a şi săvârşi. Noi am căutat la alte Naţii, căutaţi şi Voi la acele, arătaţi-vă că sânteţi şi Voi copţi pentru Libertate, Egalitate, şi Fraternitate, că sânteţi şi Voi vrednici de a fi Naţie, mărită Naţie Rumânească, carea are meritul seu trecut, şi încă mai măritul viitoriu, carea e harnică cu alte Naţii a se pune în rând, arătaţi că şi Voi ştiţi, cumcă nu destul numai înaintea judecăţii a fi asemenea, şi încasasa în limba sa a vorbi, ci că vreţi ca în lume întră celelalte Naţii să fiţi asemenea, şi ca, când ca Naţie către oarecare Naţie vorbiţi, îndulcea Voastră, iară nu în străină vârâtă limbă să puteţi vorbi. Libertate e aceea numai ce cuprinde vrednicia Naţională, care trebuie să ne fie nouă tuturora mai plăcută decât viaţa noastră, pentrucă întru ceea e vaza Naţiei, carea sântem datori până la o picătură de sânge a o apăra, căci mai cuvincios e Naţiei viteze cu laudă a peri, decât fără de vază a trăi. Noi în rugarea noastră către a Sa Ţ.C. Maestate, cui noi credincioşi şi supuşi rămânem, ne-am îngrijit şi de Voi, ca de credincioşii şi adevăraţii noştri fraţi, şi ne-am rugat: ca şi a Voastră Naţională stare de sine în duhul Libertăţii, în duhul Naţionalităţii să se hotărască, şi să se asigureze. De aci vedeţi, că noi sântem gata pre Voi în renaşterea Voastră naţională dintotdinadinsul şi frăţeşte a vă ajuta. Voi sânteţi fraţii noştrii nunumai după o Biserică, ci şi după unele acele greotăţi şi doriri. Noi dorim, ca să asigurăm a noastră Sârbească, Voi a Voastră Rumânească Naţionalitate. Amândouă doririle sânt drepte, pe amândoi noi un apăsătoriu ne sugrumă – să ne nărăvim frăţeşte şi să ne ajutăm unii pre alţii, pentrucă o nărăveală e binecuvântarea lui Dzeu. Noi am dat Naţiei noastre trup însuflat cu duhul Naţionalităţii, şi am hotărât legătura şi nărăveala cu treiunita Crăime Slavonia, Croaţia şi Dalmaţia, pentrucă aşa vom fi mai tari; faceţi şi Voi aceasta, apoi vă însoţiţi cu noi, nu ca robul vremii trecute, ci ca Naţie liberă, pre temeiul desăvârşitei egalităţi, şi desăvârşiti garanţii a Naţionalitţăii Voastre, ca a fraţilor noştrii apoi atuncea vom fi şi mai tari. Din ceasul acela în care s-au stârnit în Voi aceea energică şi sinţeră voe Voi sânteţi Naţie liberă, vi-i asigurată limba, Biserica şi Naţionalitatea, vi-i asigurat viitorul Vostru, căci legătura aceea , nărăveala aceea se va preface în zidul hinez, carele va nimici toată asuprirea vrăjmăşască. Să ne îmbrăţişăm frăţeşte, ca fraţii cei credincioşi şi adevăraţi! Noi nu vrem nimica, nici câtui un fir de păr nu vrem să avem mai mult decât Voi; numai vrem ca să fiţi fraţii noştrii! Aşa vom înflori şi noi şi voi întru asemenea cu celelalte libere Naţii, care trăesc sub sfânta corună Ungurească şi strălucita Casă a Austriei.

Să trăiască Libertatea tuturor Naţiilor, să trăiască duhul vremii, să trăiască împăratul şi craiul nostru FERDINAND încoronat cu coruna Ungurească, să trăiască Frăţietatea şi Egalitatea întră toate Naţiile, care trăesc sub coruna Ungurească!…!

 

Din Sesia Deputăţiei Naţionale

În Carloviţ în 5 Maiu anul 1848

Prezul Deputaţiei

IOSIF m.p.

ArhiEpcp şi Mitropolit

Alesul Patriarh Sârbesc”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: