„Sârbii din Timişoara nu mai vor înţepenire şi lipsă de transparenţă”

„Democratizare înseamnă aer curat, schimbare, idei noi, oameni noi, pe când la noi, sârbii din Timişoara şi din întreaga ţară, înseamnă înţepenire şi lipsă de transparenţă”, s-a revoltat prof. Miodrag Milin, vicepreşedintele Comunităţii Sârbe din România (CSR) cu sediul în Timişoara, luni, 28 martie, cu prilejul lansării oficiale a organizaţiei. „Democratizarea comunităţii sârbe din România şi decontaminarea de totalitarismul desuet este principalul obiectiv al proaspetei CSR”, a declarat dr.ing. Milenco Luchin, care este preşedintele organizaţiei. De asemenea, o altă prioritate este reabilitarea discursului public referitor la sârbii din România, respectiv la bănăţeni şi la dialogul intercultural în ţară şi străinătate. „Mai bine mai târziu decât niciodată – a fost ideea care a determinat înfiinţarea CSR”, a precizat Dobrivoi Seculin, administrator. În Timişoara sunt 7.000 de sârbi, în Timiş, aproximativ 14.000, iar în ţară, 22.000. Cei mai mulţi trăiesc în Regiunea de Vest – judeţele Arad, Timiş şi Caraş-Severin. Luchin a declarat că există o mare nemulţumire faţă de actuala stare de lucruri şi faţă de Uniunea Sârbilor din România, de aceea s-a decis înfiinţarea CSR. Din păcate, membri fondatori susţin că s-au lovit de piedici foarte mari, de presiuni şi imixtiuni politice din partea conaţionalilor. „Vrem ca vocea independentă a sârbilor să ajungă peste tot”, a spus Luchin.

Articol preluat din Ziua de Vest, marţi, 29 martie, 2011

Observaţii critice:
Aruncând o privire asupra organizării politice a minorităţii sârbe din România, ştiam că sunt cam 28.000 de sârbi în Banat şi în ţară. Acum aflu că sunt vreo 22.000. Doresc să subliniez că în România nu există obiceiul să se falsifice din temelii recensămintele ca în Serbia şi se consideră o încălcare de drepturi ale unei minorităţi atunci când tu scrii în recensăminte cu creion ce poate fi şters şi dai un plus de populaţie cu peste 70%. Astfel, românii din Timoc, Serbia, trăiesc în 211 localităţi pur româneşti, iar, dacă în fiecare sat ar fi numai 1.000 de locuitori români, tot ar fi 200.000. Pe când aşa, nu sunt decât vreo 40.000 de vlahi.
Avem dovezi palpabile că la recensământ s-au înscris ca recenzori şi români sau vlahi, fiindcă e totuna. Şi au fost respinşi. Prima dovadă a acestui obicei primitiv o avem de la Cedomir Pasatovici din Kladova, care, după revoluţie, conducea un partid românesc independent. Când acesta a dorit să intre şi să lucreze împreună cu grupul sârb la întocmirea recensământului a fost înjurat, bruscat şi scos afară din încăpere. Pasatovici a murit şi au trecut aproape 20 de ani de când au loc recensăminte şi niciodată recenzorii de la Belgrad n-au permis ROMÂNOVLAHILOR să participe ca recenzori, pentru a nu se da în vileag rezultatele.
De fapt, să vorbim pe înţelesul tuturor: ce recensământ se poate face în Ţinutul Chia sau Kladova când, din 21 de localităţi, una este locuită de sârbi, restul sunt locuite de românovlahi. Chiar şi satul Petrovoselo de lângă Kladova se ştie că s-a făcut la 1848 din sârbi muntenegreni şi acuma e doar 2/3 sârbesc şi 1/3 românesc. Acelaşi lucru se poate spune şi despre regiunea Borului, în care există un singur sat sârbesc „Donja Bela Reka” şi cu exemplele se poate continua în regiunea Majdanpek, Dobra şi altele. Aici, unde populaţia este aproximativ 95% românească, apare în recensăminte sârbească, pentru că recensămintele, se zice, s-au făcut după declaraţii, botezate aşa de recenzori.
Ori, politicienii români şi cei din Uniunea Europeană nu sunt interesaţi să se îndrepte ceva în Serbia sau în Bulgaria. De aceea, obişnuit, apar ca sate sârbeşti, când nu e nevoie să se numere, să se facă recensăminte, pentru că fiecare localitate ştie cine sunt locuitorii săi.
Deci în Serbia, cel puţin în aria românească sau vlahă, cum le place sârbilor să îi spună, recensămintele sunt o batjocură, o insultă pe care Europa Unită nu o vede şi de care diplomaţilor şi politicienilor români puţin le pasă, cu excepţia câtorva deputaţi şi senatori.
Revenind la subiectul nostru, arătăm că Astra Română, la începuturi, după 1991, era în bune legături cu minoritatea sârbă din Banat. Eu aveam prieteni scriitori şi ziarişti sârbi. Între timp, după moartea lui Vladimir Ciocov, s-a schimbat conducerea sârbilor, conducerea asociaţiei nu a mai rămas independentă şi a fost dirijată de către oligarhia politică de la Belgrad, deputatul sârbilor din Banat, Slavomir Gvozdenovici, fiind ales nu de mult preşedintele tuturor sârbilor de peste hotare, ca şi când el ar trăi în Serbia, nu în România. Pot să spun că am fost şi la televiziune chemat odată, faţă în faţă cu deputatul sârbilor şi, tot timpul cât a durat interviul, mi-a luat cuvântul, spunând că el are de adăugat ceva. Aşa că, în final, din 60 de minute eu am vorbit 9 minute, evitând un scandal public.
Recenta înfiinţare a Comunităţii Sârbe din România, în care vârfurile sunt dl. Miodrag Milin şi dl. dr.ing. Milenco Luchin, care se anunţă ca nişte reformatori ai ideologiei conducerii minorităţii sârbeşti, mi se pare o victorie a democraţiei sârbeşti, ceea ce înseamnă că e posibilă o colaborare cu fruntaşii sârbi. Pe profesorul Miodrag Milin îl cunosc, iar cu tatăl lui Milenco Luchin am fost la închisoare. Pe noi ne interesează să avem drepturi egale, să vorbim deschis, să ne ajutăm unii pe alţii şi să ştergem cu buretele nedreptăţile ce ni s-au făcut până în prezent. Însă, aceste reforme în mentalitatea sârbilor din Serbia, în frunte cu arcul guvernamental, nu ştim cum vor evolua, pentru că actualii conducători recunosc drepturile românilor din Banat separat de cele ale românilor din Timoc. Aceştia din urmă fiind prinşi în ţinta politicienilor sârbi ca nişte intruşi în ţara lor de baştină, care sub ocupaţia turcă erau recunoscuţi ca minoritate etnică şi provincie autonomă numită Margina.
În concluzie, propun ca minoritatea sârbă din România să ia legătura cu minoritatea românească din Timoc, Serbia şi să pună un cuvânt bun pe lângă guvernul de la Belgrad.

Cristea Sandu Timoc

Cum să scriem şi să citim româneşte

Fiecare limbă are alfabetul ei, astfel limba rusa, sârba, bulgară, ucraineană, fiind limbi slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaţii si alţii, aualfabet latin pentru că acesta are caracter universal şi este raspândit în toata lumea. În felul acesta limba sârbă sau bulgară fără alfabetul latin ar rămâne o limbă limitată doar la cultura slavonă şi n-ar avea deschiderile necesare pentru a-şi înfrumuseţa şi îmbunătăţii cultura pe care o feră alfabetul şi limba latină. Noi ca Românii aşa numiţi Vlahi din Peninsula Balcanica avem nevoie de un alfabet latin , haina potrivită pentru civilizaţia şi cultura noastră ca popor de origine română sau latină.
Limba română are 27 de semne sau litere(slove).
Iată alfabetul limbii române:
ALFABETUL
Română sârbă – Exemple
A, a A, a – Ana, alb, avion
B, b B, b – Barbu, bani, bucuros
C, c K, k – Cristina , cocoş, cal, codru
D, d D, d – Dana, Decebal, Daci, deal, dor
E, e E, e – Eva, Elveţia, Everest, elev, elefant
F, f F, f – Florin, farmec, floare
G, g G, g – Galaţi, glas, gaină
H, h H, h – Horea, hoţ, hoinar, hârtie
I, i I, i – Ion, inima,inel, iaurt
J, j Z, z – Jana, joc, jena, jos
K, k K, k – Kenya, kilogram, karate
L, l L, l – Laura, lalea, lene, leu
M,m M, m- Maria, Marcel, masa, măreţ
N, n N, n – Nicola, Nicoleta, nas, număr, nebun
O, o O, o – Oana, oală, oaie, oameni
P, p P, p – Petru, Păcală, picior, palmă
R, r R, r – Radu, râu, raţă
S, s S, s – Sandu, soare, senin, sarmale
Ş, ş S, s – Şibenic,, şal, şarpe
T, t T, t – Tănase, tren, tată, Turc
Ţ, ţ C, c – Ţara Românească, ţap, ţine
U, u U, u- Ungaria, urs, urmă
V, v V, v – Viorica, vulpe, văduv
X, x – Xenia, xenofob, xerox
Z, z Z, z – Zaharia, zodie, ziua, zahăr

Alte semne româneşti:
Ă, ă – casă, masă, mireasă, grasă
Â, â – mâncare, câine, râs, român, sârb
Î, î – învăţător, înţelept, îngheţata
Ţ. ţ – ţară, ţăran, ţânţar, ţeava
Q, q – status-quo
W, w- Walter, Washington
Y, y – Yugoslavia, York

Grupări de litere:
Ge, ge – Gelu, ger, geam
Gi, gi – Gina, ginere, girofar
Ghe, ghe- Gheorghe, ghem, ghete
Ghi, ghi – ghindă, ghiveci, ghiocei
Ce, ce – Cezar, ceas, cetate
Ci, ci – cina, cineva, cireşe
Che, che- cheltuială, cheie, chef
Chi, chi – China, chinez, chin, chipiu

Aceasta rubrică va fi permanenta, apărând în fiecare număr, pentru a putea oferi tuturor alfabetul limbii române, să învăţăm singuri limba noastră sfântă

01.04.2011 CRISTEA SANDU TIMOC

ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3, corp II, ap. 14, Timişoara, România.
astra_romana_timisoara@yahoo.com
Puteţi citi revista noastră săptămânală on-line pe adresa :
https://astraromana.wordpress.com
Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul http://www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis. Pentru donaţii:
Cont BCR Timişoara: RO33 RNCB 0249022489120001
Cod fiscal: 3981842 Timişoara-România

Dumnezeu să vă dea sănătate!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: