ACUM ORI NICIODATĂ !

(Din revista „TIMOCUL”, Anul VIII, Caetul II, 1941, pg. 20-21)

 

În gigantica încleştare care zgudue astăzi temeliile tuturor nedreptelor orânduiri, poporul român de pretutindeni îşi regăseşte fiinţa, eliberat sufleteşte, cu elanul încordat spre jertfă, cu voinţa hotărâtă spre victorie.

Astăzi şi cei mai de departe, cei necunoscuţi, cei înstrăinaţi şi dosiţi de vitregia asupririlor, ascultă imnul de foc al trezirii întregului neam.

Astăzi şi cei peste cinci sute  mii de români dintre Timoc şi Morava, îşi înalţă frunţile „deşteptaţi din somnul cel de moarte în care îi adânciră barbarii de tirani”.

Şi, ei cred, aşa cum cred în cinstirea morţilor, în botezul copiilor, în cântecul şi graiul lor strămoşesc, că,

„Desrobirea de la Răsărit, nu afost numai o desrobire de pământuri, ea a fost o chemare nouă, a neamului nostru , spre mari împliniri şi noui destine.”

Pentru veşnicia românească, temeiul cel de nesdruncinat, garanţia marilor împliniri viitoare, este natalitatea şi unitatea pământului şi a poporului românesc.

Pr. Gh. Suveiche (al doilea din stânga), împreună cu gen. Corneliu Dragalina şi col. D. Tocineanu, pr. Adam Fiştea, preşed. Astrei Bănăţene din Vârşeţ, Ion Conciatu, director la „Curierul Banatului”, deputat liberal, C-tin Miulerca, poet, etc.  – 1941, Timişoara

 

 

 

 

Acolo se întâlneşte voluntariatul viteaz al Românilor de pretutindeni într-o înfrăţire înainte mergătoare definitivei victorii a eliberării celor peste două milioane şi jumătate de Români, de pe întreg cuprinsul răspândirii româneşti. Graniţele trunchiate şi prestigiul neamului , se refac.

Cu piepturile stâncă, peste ape punţi, cu sângele înălţându-se vulcan, gonesc strănepoţii lui Burebista, până acolo,până unde s-a înfipt ultima săgeată din arcul dacic al moştenirii lui.

Panslavismul activ s-a desfăşurat pe axa Moscova- Belgrad, ca o operă metodică şi constantă.

Axa prieteniei româno-germane-italiene se întretaie cu axa acţiunei panslaviste, pe Dunăre, – şi tocmai acolo, unde acest râu are o importanţă economică şi militară deosebită.

Noua orânduire care se pregăteşte Europei, cu însăşi contribuţia nemăsurată de jertfe a României, va da neamului românesc unitatea la care răspândirea , suferinţele şi jertfele lui îl îndreptăţesc.

Axa panslavismului, sub presiunea acestor jertfe, sub tăria neînvinselor asalturi ale cruciaţilor dreptăţii, s-a frânt.

Panslavismul, oricare ar fi forma sub care se reîntruchipează, oricare ar fi expresia sub care se manifestă, oricare ar fi masca sub care se ascunde, – scopul lui este acelaş şi unicul: stăpânirea Dunării şi a neamurilor în bazinul ei.

Poporul românesc care stăpâneşte istoriceşte, etniceşte şi numericeşte regiunea de pe ambele maluri ale râului Timoc, refuză cu indignare să schimbe un jug cu altul. El stă dârz pe poziţia convingerilor lui şi aşteaptă paşnic ziua pe care o nădăjduiesc toţi Românii.

Conştiinţa originei şi a apartenenţei sale, poporul timocean n-o îndreaptă împotriva nimănui, ci o încinge ca pe o puternică cuirasă de apărare faţă de orice tentativă de nouă şi definitivă subjugare. Căci, în adevăr, pentru românii timoceni răspântia la care se găsesc acum e categorică.

Pentru întâia oară, istoria ne deschide larg poarta spre Răsăritul simbolic. Şi pentru ultima oară. Alternativa, nu are cale lăuntrică, căci destinul ne strigă cu glas poruncitor: „ACUM ORI NICIODATĂ !”

Dar neamul românesc a răspuns cu fiecare strop de sânge presărat pe urmele paşilor de glorie: „ACUM!”

Acum e momentul. Acum ne cheamă la luptă Mareşalul, călăuzit de steaua de noroc a românismului.

Ţară nouă se zideşte pe mormintele eroilor români. Ţară de veacuri, ţară dreaptă şi atotcuprinzătoare, ţară de la Bug şi până la Morava.

Drumul de convingere şi de luptă al Mareşalului e trasat de mult ; din sorginte post-belică, încă de acum 22 de ani, când la Versailles fu frântă în două inima Banatului.

Zarurile luptei sunt aruncate, Locotenent Colonelul anului 1919, conduce astăzi oştile destinului de viaţă ale neamului întreg.

Iar credinţa acestui neam dă puteri de Arhanghel luptătorilor lui.

 

Pr. Gherorghe Suveiche

( Pr. Gheorghe Suveiche-Conferinţă ţinută la Radio Bucureşti în 10 Sept. 1941.)

 


Pr. Gheorghe Suveiche

 

VIAŢA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR TIMOCENI

( Din revista „TIMOCUL”, Anul IX, Caetul II, 1942, pg. 75-79)

 

Afirmările naţionale nu se fac numai sub formă politică, ci şi sub o formă spirituală, reprezentată prin limbă, obiceiuri, port, datini, credinţe. La baza  vieţii spirituale  a fiecărui neam stă cultura populară anonimă. Ea a adăpat timp de milenii sufletul celei mai numeroase pături omeneşti.

Tezaurul folcloric, însă, este în dependenţă de zonele limitrofe etnice, cu care simte nevoia unui împrumut, mai ales atunci când istoria acestor grupuri etnice se plămădeşte pe aceleaşi năzuinţi şi au trecut prin aceleaşi epoci de greutăţi istorice.

Viaţa sufletească a Românilor timoceni se manifestă numai în forma populară cea mai autentică. Vecinii lor  Sârbi şi Bulgari, pe lângă infima influenţă spirituală – populară, pe celălalt tărâm impus cu disperare prin şcoală şi biserică pentru desnaţionalizarea unui grup etnic românesc de peste o jumătate de milion de Români , n-au putut cu toate sistemele ciudate să schimbe sufletul descendenţilor latini de la Margus (Morava), la vestita vale a lui Timacus (Timoc). Românii timoceni care abia începuseră  să-şi întemeieze sub pretinsa grea dominaţie politică otomană, o şcoală şi o biserică naţională, ai cărei iniţiatori erau îndeosebi preoţii modeşti de la Dii (Vidin), cât şi din preoţi veniţi din provinciile surori, Oltenia şi Banat, care, fie ca emigranţi, fie ca apostoli de vocaţie au trecut peste Dunăre în Valea Timocului şi a Moravei, unde au servit cauza naţională a acestui grup mare românesc timocean. După ocuparea de către Sârbi a ţinutului dintre Timoc şi Morava, în urma actului politic dela 1833, sprijiniţi de Rusia pentru tendinţele ei imperialiste din Balcani, Românii timoceni, deşi dăduseră cel mai greu tribut de sânge, atât în revoluţia lui Karageorge (1804), unde în urma prăbuşirii dela Kameniţa şi Cegra şi-au pecetluit soarta tragică în turnul de cranii „Cele Cula”, unde , pe lângă craniile Sârbilor, stăteau înţelenite în zidul piramidei jertfei creştine şi vitejii Români dela Mlava (ţinutul Pojarevaţ), conduşi în luptă de voevodul lor, Paul din Melniţa, ca să nu mai amintim de aportul militar de Românii timoceni în revoluţia lui Miloş Obrenovici (1813), cu al căror ajutor se învinseseră ienicerii  lui Pazvan-Oglu, cât şi a urmaşului său Husein Paşa din Vidin.

Cu toate acestea soarta naţională a Românilor căzuţi sub stăpânirea Sârbilor se pecetlui definitiv, căci pe măsură ce preoţii şi învăţătorii Românilor îmbătrâneau, erau înlocuiţi cu Sârbi, veniţi din şcoalele unde se preda numai limba sârbă. Dacă adăugăm şi opresiunile cele mai grave din timpul dictaturii Regelui Milan, care ajunsese să interzică până şi frumosul port din regiunea Homole, care impresionase cu atâtă legitimitate pe admiratorul timocenilor, savantul Kanitz.

Românii din versantul drept al Timocului avură o soartă mai bună deoarece aici forţa turcească amuţi abea după independenţa popoarelor balcanice la 1877, când şi ei fură despoiaţi de şcoala şi biserica în limba naţională.

Dar cum era şi firesc, opresiunilor de desnaţionalizare l-i s-a opus în mod spontan repulsiunea faţă de şcoala şi biserica sârbească şi bulgărească. Românii nu însuşesc nimic din şcoala care nu este a lor şi nici nu fregventează biserica unde nu înţeleg o iotă din acea limbă slavă. Contra acestei măsuri ei au opus cu vigilenţă  dascălii lor milenari reprezentaţi prin cântăreţi  sau lăutari. De aceea nu există cătun de Români care să fie lipsit de asemenea exponenţi  ai culturii populare româneşti timocene. Sunt sate timocene care au zeci de lăutari şi nu se află unul între ei care să nu cunoască un repertoriu de cel puţin câteva zeci de balade populare sau câteva sute de cântece de lume. Românii timoceni, deşi neîncadraţi politiceşte în patria lor mumă – România, tocmai datorită subjugării politice, şi-au păstrat în forma cea mai arhaică întreaga comoară sufletească moştenită de la înaintaşi. Fluerul ciobanului , frunza ori cimpoiul melancolic, după cum şi vioara lăutarului, cântă azi cu aceeaşi faimă străbună baladele cele mai vechi, uitate de fraţii lor ciobani din România. La noi, în Timoc, se aud toate cântecele bătrâneşti, în frunte cu Mioriţa, dela Morava, Homole, Râtani, Timoc şi până la Dii. Limba Românilor timoceni are două dialecte. Unul este adaptat mediului jos şi zonei limitrofe surori- Olteniei, din care cauză este identic cu dialectul oltean, şi altul regiunei de munte şi zonei limitrofe surori – Banatul.

De aceea primul se numeşte „câmpean”, iar al doilea „muntean”. În acest articol nu mă voiu ocupa cu studiul acestor două dialecte, aceasta pretinzând un studiu special. Mă voiu referi numai la câteva poezii, spre a arăta frumuseţea graiului timocean, de perfectă identitate cu cel oltean şi cel bănăţean. Cântecele Românilor dintre Morava şi Timoc sunt aceleaşi în întreaga regiune, numai dialectul prezintă o infimă diferenţiere. Multe balade şi cântece de iubire dintr-ale Românilor timoceni, sunt în legătură cu patria lor spirituală, cu România.Datorită funcţiunii pe care a exercitat-o Dunărea în decursul veacurilor, de-ai uni pe fraţii de pe ambele ei maluri, Românii timoceni au stat în permanentă continuitate cu fraţii de acelaşi sânge de pe malul stâng al Dunării. Iată, într-un cântec dela munte cum Românii „munteni” socotesc Dunărea ca un drum de car, când păsurile îi mână spre refugiu.

 

Bace-l Doamne şi-l omoară

Pe-al şi-a făcut drum de cară

Să treacă neaica-l meu în ţară.

 

Într-un cântec, Timoceanul o întreabă pe o fetiţă dela munte, de ce poartă bobocul în frunte, obiceiul cel mai fregvent al Timocencelor de a fi chitite cu flori până la adânci bătrâneţe:

 

-Fa feciţo gila munce

Şe porţ bobocelu-n frunce

Să nu ce-auz vorbe mulce!?

-Las să-mi aud că nu-mi pasă

Că-i măicuţa cicăloasă

Şi m-a făcut pre frumoasă

Şi mă ţâne-nchisă-n casă,

Nişi la apă nu mă lasă.

 


Românce din Homolie, Timocul sârbesc

 

Un tânăr, în versurile de mai jos, se arată nemulţumit că o drăguţă nu-şi păstrează faţa naturală şi foloseşte mijloace de la oraş:

Fetică ge om bogat

Ge-ai fi mândră şi frumoasă

Gila muica ta ge-acasă

Da-mi ieşti albă ge albele

Gila Turci gin coveţăle!

 

De asemeni strigăturile „Muntenilor” sunt caracteristice şi în nota celor din stânga Dunării:

 

Hai la oră să giucăm

Că la vară nu pucem,

Ge ţânţari şi ge măgari

Şi ge negri păcurari.

 

Ca să atragă fetele să joace lângă el, flăcăul declamă următoarele versuri:

 

Şine joacă lângă mine,

Toată vara-i merje bine!

Şine joacă lângă altul,

Toată vara-l doare capu!

 

Cât priveşte cântecul Românilor Câmpeni, el este acelaşi ca cel dela munte. Balade ca : Mioriţa, Al copil român, Osman Paşa şi Carol, Negru Vodă , Ştefan Vodă, Domnul Ştefăniţă, Arian al Mic şi nenumărate altele, am putut culege peste o sută şi câteva sute din cele de iubire. Numai din satul meu natal am putut aduna cel puţin un volum, dela un plugar, care nu este lăutar de meserie.

Din acest nepreţuit tezaur naţional, pentru a arăta continuitatea dialectului daco-român între Morava şi Valea Timocului, mă mărginesc numai la prezentarea câtorva crâmpee din poeziile de dragoste ale Românilor Câmpeni.

Iată cât lirism pune tânărul timocean, care, venind în România, s-a îndrăgostit de o fată:

 

Eu aici şi mândra-n Ţară,

Amândoi zăcem de-o boală.

Asta boală ce-o zac eu

Nu e dila Dumnezeu,

Sângur mi-am făcut-o eu;

Sângurel cu mâna mea

Că mi-a plăcut dragostea.

 

Timoceanca, chiar în timpul concentrărilor sârbeşti din anii trecuţi, regretă în cântecul de mai jos că s-a iubit cu un soldat care o părăseşte:

 

Pleacă naica cu vaporu,

Daica uideşte cu doru.

Cât oi fi, cât oi trăi

Cu soldat nu te-oi iubi,

Că-i soldatu ca duşmanu

Ţâne dragostea cu anu.

Când e dragostea mai bună

Cântă truba şi-i adună.

Când e dragostea mai dulce

Ia văporu şi se duce.

Unde apa se coteşte

Iel văporu mi-l opreşte

Scrie carte văporeşte

Ca să nu-i mai tragi nădejde.

Naica s-a dus cu văporu,

Şi zo i-a-nchis daichii doru!

Şi-l aşteptăm cu văporu,

Să-i deşchidă daichii doru.

 

Iată un descântec de soare săc, dela Românii Câmpeni:

 

Tu soare săc,

Soare ţâgănesc,

Soare ovreiesc,

Soare letinesc,

Şi 99 de legiuiri

Te-ai amesteca în vin şi apă

Piste cutare – ai dat

Şi l-ai uscat şi l-ai negrit

Tu soare săc ce te chirăiai,

Mi te văicăreai?

Maica Precesta auza,

Pe scară de argint se dubăra.

Ce te chirăi?

Ce te vaiţ?

Curând la Maria descântătoarea se ducea.

Ea ştia de-l descânta, cu nouă petre dipe părâu îl

bătea.

 

Am înfăţişat numai câteva fragmente din bogatul folclor timocean, rămănând ca pe viitor să prezentăm această chestiune sistematic.

Românii din Valea Timocului şi Morava, după căderea subt stăpânirea Slavilor din Sud au rămas fără drepturile cele mai elementare, ca şcoală şi biserică în limba maternă, fiind continuu asediaţi, în speranţa prăbuşirii cetăţii lor spirituale.

 


Româncă timoceană cu port caracteristic zonei

 

Dar aşa cum zic cunoscătorii lor, Kanitz şi maghiarul Szabo, Românii timoceni, urmaşi legitimi  ai legiunilor romane, vor persista mai departe prin vitalitatea lor şi tezaurul lor spiritual , unicul întreţinător permanent a peste jumătate de milion de Români prezenţi în masă compactă pe ogorul străbun al Daciei Aureliane. Zilele, însă, care vor urma , vor permite eliberarea şi celei mai obidite ramuri a neamului românesc, sacrificată gratuit pentru aceia care ne-au voit moartea fraţilor de un sânge. Va suna, în sfârşit, ceasul libertăţii spirituale pentru toate neamurile. Robia şi întunericul în care i-au aruncat sistematic pe Românii timoceni cei care, până adineauri, strigau cerându-şi libertatea dela Turci, au dat dovadă de cel mai feroce despotism faţă de Timoceni.

 

Cristea Sandu Timoc

 

……………………………………………………………………………………………………..

UN SIMPOZION AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI – CAT COLOANA INFINITULUI – LA TIMISOARA

Autori:         Luiza Timeea BALASOIU

Sevastian BALESCU

 

In zilele de 03 – 05 decembrie 2010 s-a desfasurat la Liceul Emanuil Ungureanu din Timisoara SIMPOZIONUL International cu tema “Identitatea Culturala a Tututor Romanilor” organizata de catre Mitropolia Banatului, Prefectura si Consiliul Judetean Timis, Primaria Municipiului Timisoara, Unversitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului, Universitatea de Vest Timisoara, Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National al Judetului Timis, Universitatea Politehnica Traian Vuia Timisoara, Asociatia Istoricilor Banateni, Inspectoratul Scolar Timis, Liga Scriitorilor din Romania Filiala Banat, iar ca Amfitrion a fost Asociatia “ ASTRA ROMANA” – pentru Banat – Portile de Fier si romanii de pretutindeni.

 


Usor se poate observa ca ne aflam in situatia CONSOLIDARII MEDIULUI ASOCIATIV, atat dupa natura organizatorilor cat si dupa participanti, a temelor si continutul materialelor supuse dezbaterii, care s-au finalizat intr-un ton optimist privind solutionarea aspectelor ce framanta pe romanii de pretutindeni.

 

Greu i-a fost moderatorului, prof.univ.dr.Radu PAIUSAN sa limiteze dezbaterile care au capatat un caracter interactiv atat datorita aspectelor supuse dezbaterii in plen, dar si pe cele 3 sectiuni cat si preocuparea participantilor de a-si expune materialele pregatite pentru acest important eveniment desfasurat in preajama zilei de 10 decembrie cand se implineau 62 de ani de la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de catre Plenul ONU in anul 1948 si care nu a mai fost atat de luata in seama ca in alti ani de catre autoritatile administratiei publice si nici de catre organizatiile care se ocupa special de drepturile omului.

Secretarul general al Astrei Romane, Cristea Sandu TIMOC a tinut sa faca precizari la majoritatea din lucrarile prezentate in plen, precum si in sectiunea a 3-a dupa ce si-a prezentat importanta sa lucrare sub titlul “Limba, credinta si monumentele istorice transformate in strategie de  deznationalizare a romanilor din Timoc si Macedonia”, tema care a facut ca dezbaterile sa fie mult interactive si cu participarea altor persoane participante care nu si-au aratat initial intentia de a prezenta materiale in plen precum: Demic/ DRAGAN, Seful Secretariatului Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane din Serbia, precum si Ion BARBUCA Secretarul General al Centrului Cultural Informativ al Romanilor, scriitorul Vasile BARBU Presedintele Publicatiei “Tibiscus”, Uzdin Serbia cu tema” Observatii asupra organizatiilor politice si culturale ale romanilor din Serbia” si Ivo GHEORGHIEV, Presedintele AVE, Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria, cu tema “ Monumentele istorice antice si voievodale romanesti in Dacia Aureliana, Timoc, Bulgaria”.

Despre romanii din Ungaria ne-a vorbit insasi moderatorul prof.univ.dr.Radu PAIUSAN, care a reusit sa mai limiteze dezlantuirea dezbaterilor nefiind aspecte semnificative de semnalat asa cum sau dovedit a fi in provinciile locuite de romani in Serbia si Bulgaria.

Lansarile de carte au destins atmosfera prin modul in care dna.prof.Doina DRAGAN, Presedintele Ligii Scriitorilor din Romania Filiala Banat si-a prezentat cele doua carti urmata de dl.prof.Ionel CIONCHIN, Petru PILU GUGULANU cu cartea regretatului Nicolaie PARVU “ Gugulanii, datini si pasiuni” si preotul iconom Horia TARU in reprezentarea Fundatiei “ Badea Cartan” si a revistei “ Lumina Divină” – revista religioasa si culturala editata de Parohia Timisoara – Fabric, Calea Lugojului, Biserica cu acelasi nume Badea Cartan cu hramul Nasterea Maicii Domnului.

Lucrarile pe sectiuni au fost de asemenea prilej de dezbateri aprinse evidentiindu-se in mod deosebit sectiunea a 3-a: drept, invatamant, religie moderate de catre prof.Gheorghe LUCHESCU din Lugoj.

Aici s-a evidentiat lucrarea care ar fi putut da titlul intregului Simpozion cu privire la Consolidarea Mediului Asociativ, un fenomen deosebit de important in aceasta perioada istorica care este o replica la unele aspecte ale procesului de “dezorganizare bine organizata” promovata de unele organisme si istitutii la care nu te poti referi direct, dar care intr-un mod perceptibil se simt dar nu se vad direct. Lucrarea a fost prezentata de catre Sevastian BALESCU, Presedinte Executiv la “ASOCIATIA STIINTIFICA PENTRU CONSOLIDAREA MEDIULUI ASOCIATIV” din Timisoara in reprezentarea Sucursalei Timisoara a “FIII GORJULUI” – de pretutindeni, Liga Culturala care are cea mai mare vechime si istorie de peste 40 de ani, cu sediul in Bucuresti, iar Sucursala Timisoara o vechime si istorie de 26 de ani cand la conducerea judetului Timis s-a aflat un fiu al Gorjului, Cornel PACOSTE, ce a realizat pentru prima data in aceasta zona de tara omagierea marelui sculptor Constantin BRANCUSI, care poate fi socotit brand-ul Romaniei.

 


Dupa cum observati in imaginea de mai sus si natura a creat in trunchiul unor arbori semnul crucii si simbolul romburilor coloanei infinitului care este bine conservat, expus si prezentat in “Primul Centru Rural pentru Informare si Documentare Istorica” din comuna Dumbravita, prin grija preotului paroh Vasile Ioachim BABOS.

Medicul Octavian Milca a impresionat prin tema expusa “Istorie si teologie intr-o revista interbelica”, iar preotul Horia TARU prin tema “Vestigii religioase la sudul Dunarii, de- a lungul secolelor”, lucrarii ce se cuvin a fi publicate alaturi de cea a prof.dr.Gheorghe LUCHESCU din Lugoj, cu tema “Biserica Ortodoxa Romana in Banat” precum si a prep.univ.Andreea Elena ANUCUTA de la Universitatea”TIBISCUS” Timisoara cu tema “ La bine si la rau, in razboi si in pace – vesnica fratie romano-sarba”

Simpozionul ce a avut loc la Timisoara precum si modelele date de natura cu simbolul coloanei infinitului se pot constituii in exemple pentru tineretul Romaniei si chiar din intreaga lume pentru asigurarea unui climat de intelegere si pace, iar fenomenul de consolidare a mediului asociativ trebuie sa primeasca dimensiuni cat mai mari prin antrenarea mai multor Asociatii si Fundatii a romanilor din tara si din Diaspora.

Adresam respectuoasa rugaminte a celor interesati sa contacteze “ASOCIATIA STIINTIFICA PENTRU CONSOLIDAREA MEDIULUI ASOCIATIV” din Timisoara in reprezentarea Sucursalei Timisoara a “FIII GORJULUI” – de pretutindeni, Liga Culturala la adresa Bld.Take Ionescu nr.11, sc.A, ap.9, pe fax: 0256 435 333 sau mobil 0723 636 334 pentru cuprinderea in evidenta a participarii la Simpozionul National pentru Consolidare Mediu Asociativ ce va avea loc la Timisoara in perioada 05 – 08 mai. 2011 la Cercul Militar ( fosta Casa Armatei) unde se va realiza socializarea in cel mai necesar proces istoric CONSOLIDAREA MEDIULUI ASOCIATIV.

 

 

Cum să scriem şi să citim româneşte

 

Fiecare limbă are alfabetul ei, astfel limba rusa, sârba, bulgară, ucraineană, fiind limbi slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaţii si alţii, aualfabet latin pentru că acesta are caracter universal şi este raspândit în toata lumea. În felul acesta limba sârbă sau bulgară fără alfabetul latin ar rămâne o limbă limitată doar la cultura slavonă şi n-ar avea deschiderile necesare pentru a-şi înfrumuseţa şi îmbunătăţii cultura pe care o feră alfabetul şi limba latină. Noi ca Românii aşa numiţi Vlahi din Peninsula Balcanica avem nevoie de un alfabet latin , haina potrivită pentru civilizaţia şi cultura noastră ca popor de origine română sau latină.

Limba română are 27 de semne sau litere(slove).

Iată alfabetul limbii române:

ALFABETUL

Română     sârbă  – Exemple

A, a         A, a – Ana, alb, avion

B, b         B, b – Barbu, bani, bucuros

C, c         K, k – Cristina , cocoş, cal, codru

D, d        D, d – Dana, Decebal, Daci, deal, dor

E, e        E, e – Eva, Elveţia, Everest, elev, elefant

F, f         F, f – Florin, farmec, floare

G, g        G, g – Galaţi, glas, gaină

H, h        H, h – Horea, hoţ, hoinar, hârtie

I, i           I, i –  Ion, inima,inel, iaurt

J, j          Z, z – Jana, joc, jena, jos

K, k         K, k – Kenya, kilogram, karate

L, l          L, l – Laura, lalea, lene, leu

M,m        M, m– Maria, Marcel, masa, măreţ

N, n         N, n – Nicola, Nicoleta, nas, număr, nebun

O, o         O, o – Oana, oală, oaie, oameni

P, p         P, p – Petru, Păcală, picior, palmă

R, r         R, r – Radu, râu, raţă

S, s         S, s – Sandu, soare, senin, sarmale

Ş, ş         S, s – Şibenic,, şal, şarpe

T, t         T, t – Tănase, tren, tată, Turc

Ţ, ţ         C, c – Ţara Românească, ţap, ţine

U, u         U, u– Ungaria, urs, urmă

V, v         V, v – Viorica, vulpe, văduv

X, x – Xenia, xenofob, xerox

Z, z          Z, z – Zaharia, zodie, ziua, zahăr

 

Alte semne româneşti:

Ă, ă –  casă, masă, mireasă, grasă

Â, â –  mâncare, câine, râs, român, sârb

Î, î –  învăţător, înţelept, îngheţata

Ţ. ţ –  ţară, ţăran, ţânţar, ţeava

Q, q –  status-quo

W, w–  Walter, Washington

Y, y –  Yugoslavia, York

 

Grupări de litere:

Ge, ge –  Gelu, ger, geam

Gi, gi –   Gina, ginere, girofar

Ghe, ghe– Gheorghe, ghem, ghete

Ghi, ghi – ghindă, ghiveci, ghiocei

Ce, ce –  Cezar, ceas, cetate

Ci, ci –  cina, cineva, cireşe

Che, che– cheltuială, cheie, chef

Chi, chi – China, chinez, chin, chipiu

 

 

Aceasta rubrică va fi permanenta, apărând în fiecare număr, pentru a putea oferi tuturor alfabetul limbii române, să învăţăm singuri limba noastră sfântă

 

06.01.2011 CRISTEA SANDU TIMOC

ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3, corp II,  ap. 14, Timişoara, România.

astra_romana_timisoara@yahoo.com

Puteţi citi revista noastră săptămânală on-line pe adresa :

https://astraromana.wordpress.com

Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul  www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis. Pentru donaţii:

Cont BCR Timişoara: RO33 RNCB 0249022489120001

Cod fiscal: 3981842         Timişoara-România

Dumnezeu să vă dea sănătate!

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: