Declaratie

Astra Romana Timisoara, in calitate de organizator al SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL «Identitatea culturală a tuturor românilor », cu tema «Vestigii Patrimoniale Daco-Romane, din Perioada libertăţii sub turci şi   Monumente Istorice şi Religioase , la Românii din Timoc – Serbia, Bulgaria, şi Aromâni» , desfasurat la Timişoara, in perioada 3– 5 decembrie 2010, se simte obligata sa atraga atentia tuturor factorilor responsabili si asociatiilor ce lupta pentru propasirea valorilor culturale  romanesti asupra urmatoarelor :

  1. Romanii din Timocul Sarbesc (Craina) si cel Bulgaresc sunt supusi unei intense campanii de asimilare si de intimidare din partea organelor de stat din respectivele tari.
  2. Populatia de etnie romana bastinasa din teritoriile enumerate mai sus, ce locuieste in aproximativ 300 de localitati,  nu beneficiaza, cu cateva mici si nesemnificative exceptii, de biserica, gradinita, scoala, universitate, centre culturale si presa, radio şi TV in limba materna. De asemenea, nu are dreptul de a folosi limba romana materna in administratia locala. Cu toate acestea, legislatia Serbiei si mai nou si a Bulgariei, stipuleaza aceste drepturi si ele sunt aplicate in provincia Banatul sârbesc şi Voivodina.
  3. In localitatile in care populatia a sustinut din bani proprii ridicarea primelor lacase de cult in limba romana dupa 175 de ani de interdictie, elemente ale serviciilor de informatii si ale organelor de ordine locale desfasoara actiuni de intimidare: interogatorii, amenintari, presiuni pentru semnarea de false depozitii, incercari de demolare fara autorizatie prealabila.
  4. Autoritatile locale si centrale ale celor 2 state sustin impartirea minoritatii romane in romani si vlasi/vlahi, ca fiind 2 etnii distincte, pentru a diviza comunitatea şi provoca confuzii. Aceasta este in flagranta contradictie cu rezolutia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, nr. 1632  din octombrie 2008, adoptate ca urmare a iniţiativei deputatului Vlad Cubreacov din Republica Moldova şi a raportului deputatului Jurgen Herrmann din Germania, prin care Serbia a fost „invitată” ca urgent să intre în normalitate în relaţiile cu cetăţenii ei etnici români, din sudul Dunării. Serbia este deja oficial monitorizată de către Consiliul Europei, însă speră că e o simplă formalitate.
  5. De asemenea, s-au făcut nereguli in procesul electoral , impiedicand reprezentarea corecta si proportionala a etnicilor romani in consiliile locale si reducand artificial baza electorala a partidelor reprezentand aceasta etnie prin intocmirea unor liste electorale paralele si false, în Timocul sârbesc.

 

In consecinta, cerem MAE roman si al R. Moldova, DRRP, comisiei de politica externa a Senatului Romaniei, presedintelui Romaniei si al R. Moldova, primului ministru al Romaniei si al R. Moldova, reprezentantilor Romaniei in parlamentul European si in celelalte institutii europene, reprezentantilor Romaniei şi R. Moldova la Natiunile Unite sa ia atitudine fata de aceste comportamente xenofobe, irationale, iresponsabile şi nepermise intr-un stat ce se pretinde european sau care doreste accesul in comunitatea europeana!

 

Reprezentantii Romaniei in diverse organisme internationale sunt rugati:

  1. Sa ceara de urgenta constituirea unor delegatii ce vor inspecta situatia din teren
  2. Sa propuna instituirea unui mecanism de control si raportare al evolutiei situatiei minoritatilor din aceste 2 state, Serbia şi Bulgaria.
  3. Sa conditioneze accesul Serbiei in Uniunea Europeana de asigurarea tuturor dezideratelor minoritatii romanesti in timp util si in acord cu legislatia Serbiei dar si cu cea europeana.
  4. Sa conditioneze sprijinul Romaniei pentru proiecte transfrontaliere si colaborarea in domeniile strategice cu Serbia si Bulgaria de alinierea celor 2 tari la normele europene cu privire la drepturile minoritatilor
  5. Sa instituie un mecanism bilateral de aplicare a reciprocitatii in domeniul drepturilor minoritatilor, intre Romania, Serbia si Bulgaria
  6. Sa solicite sprijinul imediat al tarilor europene si in special al Ungariei, tara foarte preocupata de protejarea drepturilor minoritatilor si care va detine presedentia Uniunii Europene in anul ce urmeaza, privitor la respectarea drepturilor românilor din Timocul sârbesc şi bulgăresc.
  7. De asemenea cerem sprijinul domnului Tokes Lazslo, in calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European,  preocupat de situatia etniei maghiare din Romania si care va avea oportunitatea de a transforma comunitatea maghiara din Romania intr-un model al drepturilor minoritatilor la nivelul intregii Europe!

 

 

 

In urma discutiilor avute in cadrul Congresului Astrei Române din Timişoara, am sintetizat o lista de masuri si actiuni pe care le sugeram romanilor din Timoc si autoritatilor romane pentru a-i ajuta in lupta lor pentru afirmare:

Termen scurt :

  1. Proiect simplificat de acordare a cetateniei romane pentru romanii din vecinătatea ţării.
  2. Protejarea « nucleului activ » al miscarii romanesti timocene, de către statul statului roman prin intermediul unei echipe de avocati specializaţi în  drept internaţional, atat in Serbia şi Bulgaria, cat si la Bruxelles sau Haga.
  3. Aplicarea „multi-level marketing” in structura partidului romanilor: fiecare aduce in organizatie minim 10 cunoscuti, mergand din casa in casa si discutand cu cei apropiaţi. De asemenea, se pot organiza mici grupuri care sa mearga sa discute cu localnicii in fiecare din localitatile unde sunt romani pe liste si eventual sa se caute persoanele din aceasta etnie care nu sunt pe liste inca… In urma acestor actiuni vor fi usor de identificat cei care vor forma „nucleul activ” al organizatiei si de asemenea se va pregati recensamantul populatiei. Datele obţinute în teren pot fi centralizate şi prezentate ca un recensământ paralel.
  4. Stabilirea unei harti a zonelor „critice” in asimilarea romanilor iar urmatoarele biserici si scoli sa fie construite in aceste zone, in prioritate, pentru a opri asimilarea totala
  5. Unirea cu romanii din Voivodina, la nivel politic. Un singur partid politic care sa-i reprezinte pe romanii din Serbia .
  6. Actionarea in justitie la CEDO, atentionarea Consiliului Europei si ONU, in cazul Serbiei, pentru persecutia si limitarea dramatica a drepturilor comunitatii romanesti.
  7. Infiintarea urgenta a unui consulat romanesc pentru Timoc, la Negotin sau Pojarevaţ.
  8. Difuzarea in Timoc (in cele aproape 200 de sate romanesti) a posturilor/emisiunilor romanesti din Voivodina si din Romania, posturi pe care sa se transmita si o sectiune de stiri din Timoc, pentru a face reduceri de buget, inlocuind difuzarea unui post dedicat Timocului. Accesul furnizorilor de TV cablu sau satelit din Romania este esential.
  9. Scoala de duminica, pentru scrisul si cititul in limba romana, in biserica si tabere scolare pentru copii romani sub inaltul patronaj al Bisericii Ortodoxe Romane
  10. Asigurarea de catre statul sarb, cel roman si sponsori privati de gradinite si clase primare gratuite in limba romana, a caror dotare sa fie un etalon de excelenta in regiune.

 

11. Introducerea descentralizării, cu respectarea drepturilor omului, în

organizarea justiţiei, judecarea proceselor în limba română în regiunile

sus amintite.

 

Termen mediu :

12.Infiintarea unui post de reprezentant in parlamentul romanesc pentru fiecare din regiunile din afara tarii locuite de romani ca etnie bastinasa

13 .Modelul drepturilor pentru minoritatile din Romania, in special cea maghiara, ar trebui sa constituie referinta demersului organizatiilor romanesti.

14.Deschiderea unui post permanent TV si radio pentru romanii din Timoc precum si ziare, reviste in limba romana

15.Cresterea numarului de manifestari culturale pe zona granitei: trecerea Dunarii intre frati, sarbatori specifice comunitatilor locale la care sa participe invitati din Romania. Modelul podurilor de flori de pe Prut, din anii 90 ai secolului trecut, este un bun exemplu

16.Cresterea numarului de sarbatori/comemorari romanesti comune intre Romania – si romanii din afara: Unirea, limba romana, mari domnitori, sarbatori religioase ; prin implicarea Ministerului Educaţiei să se introducă în manualele pentru învăţământul primar şi secundar din România , 1-2 lecţii privitoare la românii din afara ţării, pentru ca românii din ţară să poată avea informaţii despre existenţa şi istoria lor.

17.Ar trebui intensificate activitatile in cadrul infratirilor dintre localitati ale comunitatilor romanesti din zonele discutate mai sus si cele din Romania.

18.Deschiderea de centre culturale, biblioteci sau scoli in incinta manastirilor sau bisericilor romanesti din aceste locatii, deoarece in acest moment biserica constituie de obicei avanpostul romanismului in afara tarii. Aplicarea programului  “Alege Şcoala” din Romania si pentru comunitatile romanesti din afara tarii. Casele de copii sustinute de Biserica Ortodoxa Romana sunt de asemenea un obiectiv important.

19.Prioritatea de depasire a masei critice de sprijin pentru partidul romanilor din Timoc – coagularea unui nucleu de 100-1000 persoane (primii candidati la acordarea cetateniei romane) si actiuni comune cu romanii din Timocul Bulgaresc, din Voivodina şi România.

20.Colaborarea cu alte minoritati (aromani, albanezi, macedoneni, maghiari, bulgari, turci, tigani) pt. reprezentarea intr-o alianta a minoritatilor in parlamentul sarbesc şi cel bulgăresc, astfel ca fiecare minoritate să aibe un deputat.

21.Cererea in parlamentul sarb a respectarii legislatiei cu privire la minoritati si alocarea de fonduri de catre statul sarb pentru crearea de facilitati minoritatii romane. Fondurile private sau provenite de la bugetul Romaniei trebuie folosite pentru imbunatatirea calitatii serviciilor si penru crearea de facilitati suplimentare la nivelul comunitatilor romanesti.

22.Stabilirea a 1-2 centre universitare/culturale romanesti (dupa modelul deja adoptat in Republica Moldova, Universitatea Dunarea de Jos din Galati are o sectie in Cahul) in localitatile mari din zona Timocului. Cea mai probabila colaborare ar putea fi cu Universitatea din Craiova. Aici ar trebui sa fiinteze si sediul mitropoliei si al unor societati de colaborare culturala si economica cu Romania, inclusiv al ASTREI Romane

23.Accesarea, prin proiecte, de fonduri ale Departamentului pentru Relatii cu romanii de pretutindeni şi identificarea de sponsori pentru fiecare organizaţie.

24.Schimbarea numelor slavizate in cele romanesti originale, in masa, de catre romanii timoceni ar putea reprezenta o puternica declaratie cu privire la identitatea lor.

Termen lung:

25.Militarea in parlamentul european pentru autonomia Timocului dupa modelul Voivodinei si unirea cu Timocul „bulgaresc” dupa intrarea Serbiei in UE, creand astfel regiunea Timoc in cadrul Euroregiunii Dunarea 21 (Aşa cum a fost Provincia autonomă Margina ).Crearea unui parlament propriu, asemeni Voivodinei.

26.Deschiderea unei universitati timocene romanesti.

27.Prioritatea Romaniei de a crea infrastructura de acces catre regiunile romanesti de langa granite: poduri (ex.: podul de la Vidin), sosele, autostrazi, cai ferate, curse aeriene zonale; prin atragerea de fonduri europene transfrontaliere.

28.Atragerea investitiilor private romanesti in aceste zone, alaturi de cele de stat. In cazul investitiilor private ar trebui sensibilizati oamenii de afaceri ai caror familii provin din aceste zone periclitate, dar care au emigrat in Romania. Turismul reprezinta unul dintre domeniile economice prioritare.

29.Incurajarea deschiderii de filiale ale unor companii romanesti, iar angajarile sa se faca preferential pentru locuitorii de etnie română din regiune.

30.Dezvoltarea catorva banci cu capital majoritar romanesc, care sa sprijine activitati si investitii in tara dar si in afara tarii, fiind prezente in zonele cu comunitati romanesti. Aceste banci vor colabora cu statul roman la cofinantarea activitatilor economice private ce primesc si fonduri UE.

31.Statul roman ar trebui sa incurajeze colaborarea si investitiile in tarile care ne simpatizeaza in Balcani: Muntenegru, Albania, Macedonia – ceea ce ar duce si la sprijinirea mai eficienta a organizatiilor romanesti din aceste tari.

32.Recastigarea drepturilor minoritatii romane din zona Timocului poate duce la deschiderea unui “culoar sanitar al romanitatii balcanice” catre romanii/aromanii din Macedonia si Kosovo, in primul rand, si ulterior din Bosnia, Albania, Croatia si Grecia. Deci Timocul ar trebui sa fie prioritatea principala a Romaniei in Balcani.

33.Pentru a revigora romanismul este nevoie de revitalizarea proiectului identitar al romanilor, de o mai buna cunoastere si mediatizare a istoriei neamului nostru.

 

Dragi frati romani, onorate autoritati, va rugam sa luati atitudine fata de aceasta situatie disperata si nepermisa intr-o Europa considerata civilizata !

 

 

 

Cu deosebit respect,

Reprezentanţii Astrei Romane Timisoara


Anunțuri

Un răspuns

  1. […] Marius Z. on februarie 25, 2012 la 9:44 am said: De citit pana la capat, pe link: […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: