SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL «Identitatea culturală a tuturor românilor »

ASOCIAŢIA «ASTRA ROMÂNû PENTRU BANAT– PORŢILE DE FIER

ŞI ROMÂNII DE PRETUDINDENI

  • MITROPOLIA BANATULUI
  • PREFECTURA JUDEŢULUI TIMIŞ
  • CONSILIUL JUDEŢEAN
  • PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA
  • UNIVERSITATEA «TIBISCUS»
  • UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRIGOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI
  • UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA
  • DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL AL JUDEŢULUI TIMIŞ
  • UNIVERSITATEA POLITEHNICA «TRAIAN VUIA» TIMIŞOARA
  • ASOCIAŢIA ISTORICILOR BĂNĂŢENI
  • INSPECTORATUL ŞCOLAR TIMIŞ
  • LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA BANAT

Timişoara

3– 5 decembrie 2010

«Vestigii Patrimoniale Daco-Romane, din Perioada libertăţii sub turci şi   Monumente Istorice şi Religioase , la Românii din Timoc – Serbia, Bulgaria, şi Aromâni»




ADEVĂR CE NU POATE FI FALSIFICAT:

LIMBA ROMÂNĂ ESTE LIMBA MATERNĂ A ROMÂNILOR TIMOCENI NUMIŢI VLAHI!

În secolul al XVII-lea cronicarul Miron Costin (1633-1691) referindu-se la români/valahi consemna: «Iaste vechiu, la toate istoriile cele mai vechi latineşti de pre Ital, craiul lor. Nemţii italianului zicu-i valios şi noauo, moldovenilor şi muntenilor iară aşa valios. Franţozii italianului zâcu-i valaşhos, noao şi muntenilor valaşhos, leşii italianului vloh, iar noao voloşini, iar muntenilor acu s-au luat leaşii după apa Oltului şi au mai adaos tiparnicii lor o slovă: M de la molteni, adecă ‘olteni’, ungurii italianului ‘olasu’, iar moldoveanului şi munteanului olah. Şi ţării Italiei leaşii zic Vlosca Zemlea, adică Ţara Vlohului, iar ţării noastre Volosca Zemlea».[1] În letopiseţ Miron Costin menţiona: “Nemţii italienilor le zic Wälschen şi nouă moldovenilor şi muntenilor tot aşa Walachen; franţezii italianului îi zic vallon şi nouă moldovenilor şi muntenilor vallaques; leşii italianului îi zic wloch, iar nouă, moldovenilor şi muntenilor woloszyn.[2]

Savant român de formaţie enciclopedică şi de renume european, Dimitrie Cantemir (1673-1723) a demonstrat cu argumente istorice şi lingvistice originea, continuitatea, dar şi unitatea românilor de pe întreg spaţiul locuit de ei: „Astfel astăzi moldovenii, muntenii, vlachii transalpini, mysienii, basarabenii şi epiroţii se numesc pe sine cu toţii un nume cuprinzător nu «vlahi», ci «români», iar limba lor neaoşe îi spun «limba română»; iar dacă un moldovean, un muntean, un mysian ş.a.m.d. l-ar întreba pe un străin sau venetic dacă ştie limba lor, l-ar întreba aşa «Ştii româneşte?», adică «Scis romanice?»… După mărturia experienţei aflăm că întreg neamul romano-valac se găseşte astăzi împrăştiat în şase ţinuturi: în Moldova, Muntenia, Basarabia, Transilvania, Mysia, şi Epirul din Grecia”.[3] Afirmaţia cărturarului român, făcută acum trei secole, este deosebit de importantă: se numesc pe sine ROMÂNI, nu VLAHI, iar limba lor este LIMBA  ROMÂNĂ !

Corifeu al «Şcolii ardelene», Samuil Micu – Clain de Sad (1745-1806) şi-a intitulat sugestiv lucrarea în limba latină: «Elementa linquae daco-romane sive valachicae» / ‘Elemente de limbă daco-romană sau valachică’, pentru că «mulţi oameni din toate condiţiile şi stările vor dobândi un foarte mare câştig /…/ căci fie că ar avea de făcut o călătorie prin Ţara Românească, Moldova, Transilvania, Marmaţia, Ungaria de dincolo de Tisa, Silvania, Banat, Cuţo-Vlachia /… / limba daco – romană va fi mai necesară decât celelalte»/Daco Romana lingua prae caeteris indigebit quippe qua frequentiorem enumeratis provinciis audia nulam. Verum de his satis».

Contribuind la formarea conştiinţei de neam şi a demnităţii originii ilustre, Petru Maior (1756-1821) a stăruit asupra etnonimului valac: «vlah şi vloh însemnează ‘roman, latin şi italian’, iar italienii sunt numiţi vlassi şi vlossi, care e dovada acum că neamul românilor e italienesc… se cheamă vlassi ca şi cum ai zice lassi (de la Latium), punând înainte consonanta «v», care este domestică illirilor precum şi până astăzi se cheamă vlasi. Acesta este izvorul cel adevărat al numelui de vlah măcar cât se scrie unii şi alţi vorbitori de rău al românilor, de pre aiurea să tragă începutul numelui acestuia».[4]

Etnonimul «român» a fost consemnat sub diverse forme: rumân, rumăn, rumăr, rămân, rumon, arrămânu, armân etc. Cercetătorii consideră că forma «român» este o formaţie cultă, savantă, iar cea de rumân este cea tradiţională şi populară. Trebuie remarcat că toate formele sunt derivate din lat. «romanus» care însemna ‘cetăţean roman’, ulterior ‘popoarele din imperiu’ în opoziţie cu barbarii.

Câtă ignoranţă la cei care contestă originea, vechimea, permanenţa şi continuitatea românilor timoceni (valahi/vlasi) în vatra ancestrală.

Prof. IONEL CIONCHIN


[1] Miron Costin, De neamul moldovenilor, Bucureşti, 1914, p. 23.

[2] Idem, Letopiseţul Ţării Moldovei, de la Aaronvodă încoace, 1, 9.

[3] Dimitrie Cantemir, Historia Moldo-Valachica, în «Opere complete», vol. IX, tom. I, ed. Dan Sluşanschi, Bucureşti, 1983, p. 415, 422-423.

[4] Petru Maior, Istoria pentru începuturile românilor în Dacia, vol. 1. Editura Albatros, Bucureşti, 1970, p. 222-223.

ASOCIAŢIA “ASTRA ROMÂNÃ

PENTRU BANAT-PORŢILE DE FIER

ŞI ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Literatură, Cultură, Artă, Ştiinţă

Succesoarea Asociaţiei «Astra Bănăţeană»

Case de Educaţie Naţională

Fondată 1861-mitropolit Andrei Şaguna – Sibiu

P-ţa Victoriei nr.3, et. 2, ap.14 cod. 300030

Tel/fax. 004/0256/490774

E-mail: astra_romana_timisoara@yahoo.com

Cont BCR Timişoara: RO33RNCB0249022489120001

Cod fiscal: 3981842         Timişoara-România



Domnului (ei)…………………………………………………….     Data :  __ . __ . 2010

INVITAŢIE

Cu respect vă rugăm să binevoiţi a ne onora cu prezenţa la Simpozionul Internaţional: «Identitatea Culturală a Tuturor Românilor», care se desfăşoară în perioada 3 – 5 decembrie 2010 la Timişoara, sala de spectacole a Liceului Emanuil Ungureanu, cu tema: «Vestigii Patrimoniale Daco-Romane, din Perioada Libertăţii sub Turci şi eventual  Monumente Istorice şi Religioase mai recente, la Românii din Timoc – Serbia, Bulgaria şi Aromâni» şi alte teme curente.

PROGRAMUL

Vineri, 3 Decembrie 2010

Sosirea delegaţilor la Timişoara şi cazarea la Liceul Industrial E.Ungureanu, Piaţa Huniade, nr. 3, tel. 0256 493854, 0256 493838 (centrul Timişoarei); Secretară

Sâmbătă, 4 Decembrie 2010

  • 7.30 – 8.30 Micul dejun
  • 9.00 – 11.30 –  Deschiderea Simpozionului – Dezbateri, prezentări lucrări ştiinţifice

– Convorbiri cu schimb de experienţă; Participanţii sunt rugaţi să ia parte la convorbiri cu o contribuţie scurtă (1-2 pagini) despre monumentele istorice antice ale Românilor din Dacia Aureliană, sudul Dunării.

  • 11.30 – 12.00 Lansare de carte
  • 12.00 – 14.00 Comunicări pe secţiuni
  • 14.30 – 15.30 – Prânzul
  • 16.30 – 18.00 – Vizitarea Bibliotecii Judeţene, a bisericilor  şi a monumentelor istorice vechi, a Muzeului Banatului şi şcolilor minorităţilor.
  • 19.00 – 20,30 – Vizionarea unei piese de teatru la Teatrul Naţional
  • 0ra 21.00 – 22.00 – Cina

Duminică, 5 Decembrie 2010

  • 7.00 – 8.00 – Micul dejun
  • 9.00 – 13.00 – Convorbiri şi propuneri de îmbunătăţire şi înflorire a  activităţilor culturale :

a) Priorităţi, dezvoltarea culturală prin înfiinţarea de biblioteci săteşti sau comunale;

b) Înfiinţarea de centre culturale, cu câte o întâlnire organizată trimestrial;

c) Iniţiativa înfiinţării de şcoli particulare în limba română.

  • 14.00 – 15.00 Masa de prânz
  • 16.00 – Plecarea

Se cere ordine, disciplină, respect reciproc, atât în spaţiul de cazare cât şi participarea obligatorie la programe, totdeauna la dispoziţia şefului grupului.

PROGRAMUL SIMPOZIONULUI

Sâmbătă, 4 Decembrie 2010

Orele 9 – 11,30

COMUNICĂRI ÎN PLEN

Moderator: Prof. univ. dr. Radu Păiuşan

IPS. Dr. NICOLAE CORNEANU, Mitropolitul Banatului

  • Cuvânt de deschidere.

ANDREI ORBAN, Şeful Cancelariei Prefectului jud. Timiş

  • Alocuţiune în numele d-lui Prefect al jud. Timiş, Mircea Băcală

CRISTEA SANDU TIMOC, Secretarul general al ASTREI ROMANE

  • Limba, credinţa şi monumentele istorice transformate în strategie de deznaţionalizare a românilor din Timoc şi Macedonia.

PREDRAG BALAŞEVICI,Preşedintele PDRS, Bor, Timoc, Serbia

  • Organizarea politica la romanii din Timoc

DRAGAN DEMICI, Serbia

  • Cum se dezvoltă organizaţiile româneşti independente şi dependente de guvernul sârb.

Dr. IVO GHEORGHIEV, Preşedintele AVE, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

  • Monumentele istorice antice şi voivodale româneşti în Dacia Aureliană Timoc, Bulgaria.

DIMITRIE CRĂCIUNOVICI, Preşedintele Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, Zăiceri

  • Evenimente însemnate între 1992 şi 2010 la românii din Timoc.

Dr. DRAGHIŞA CONSTANTINOVICI, Consiliul Naţional al Rumânilor din Timoc, Serbia

  • Noutăţi din istoria românilor timoceni.

Prof. univ. dr. PAVEL PETROMAN, Universitatea de Vest Timişoara

  • Devenirea plenitudinară a personalităţii tineretului în societatea contemporană.

Dr. SLAVOLIUB GAŢOVICI, Zăicear, Timoc, Serbia

  • Noutăţi despre românii din Timoc..

Scriitorul VASILE BARBU, Preşedintele publicaţiei «Tibiscus», Uzdin, Serbia

  • Observaţii asupra organizaţiilor politice şi culturale ale românilor din Serbia.

Părintele BOIAN ALEXANDROVICI, Protopopul ortodox român al Daciei Ripensis

  • Din frământările Bisericii Ortodoxe Române din Dacia Ripensis

Prof. univ. dr. RADU PĂIUŞAN, Preşedintele Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni

  • Românii din Ungaria.

Dr. ROBERT STĂNCIUGEL, Bucureşti

  • Documente inedite despre Timoc şi Banatul de Vest din Arhivele Militare.

Prof. DOINA DRĂGAN, Preşedintele Ligii Scriitorilor din România, Filiala Banat

  • Prof. dr. Gligor Popi, istoric de seamă al Banatului.
  • Acordarea premiului «GLIGOR POPI» al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni şi Societăţii «Tibiscus» Uzdin istoricului Dr. DRAGHIŞA CONSTANTINOVICI TRAIAN, Timoc, Serbia.

orele 11.30 – 12.00  Lansare de carte

  • Pavel Petroman, Oameni care au fost şi sunt oameni, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010.
  • Floare de colţ. Antologia Ligii Scriitorilor din România, Filiala Banat, Editura Ando Tours, Timişoara, 2010.
  • Doina Drăgan, Ecou, Editura Ando Tours, Timişoara, 2010.
  • Doina Drăgan, La ţărmul imaginar, Editura Ando Tours, Timişoara, 2010.
  • «Heliopolis», Revistă de cultură, simbol al spiritualităţii românilor de pretutindeni, 2010, nr. 5, 6, 7, 8, Timişoara.
  • «CLIO», Revistă de cultură istorică pentru românii de pretutindeni, Anul X, 2010, Nr. 1-4, Timişoara.
  • «LUMINA DIVINĂ», Revistă religioasă şi culturală editată de Parohia Timişoara – Fabric «Calea Lugojului», Biserica din «Badea Cârţan» cu hramul Naşterea Maicii Domnului, august, 2010.
  • Nicolae Pârvu, Gugulanii, datini şi pasiuni (convorbiri plus), Editura Mirton, Timişoara, 2003.
  • Vasile Bradu, Florile iubirii, Timişoara, 2010.

orele 12.00 – 14.00

SECŢIUNEA  I :  ISTORIE

Moderatori: Prof. dr. Tiberiu Ciobanu, Ionel Cionchin, Teodor Pocol, Horia Musteţi

Dr. AFRODITA CARMEN CIONCHIN, Italia

  • Columna lui Traian, «reportaj în piatră» al etnogenezei

Prof. IONEL CIONCHIN, Vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni

  • Monumentele romane din dreapta Dunării, argumente ale originii, permanenţei şi continuităţii românilor timoceni în vatra ancestrală.

Dr. MARINELA ŢUNDREA, Timişoara

  • Legături economice între Dacia romană şi Moesia Superior din perspectiva vaselor de lux.

Prof. dr. TIBERIU CIOBANU, Timişoara

  • La 6 iulie 1600, Mihai Viteazul se întitula «Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei».

Lect. univ. ALEXANDRU RĂDULESCU, Timişoara

  • Despre Făgetul medieval – starea actuală a cercetării.

Prof. MIHAI DEHELEANU, Timişoara

  • Ţara Haţegului în epoca medievală.

Prof. ALEXANDRU GYURIS, Timişoara

  • Elemente de geografie istorică medievală a Banatului.

Prof. ION TRAIA, Muzeul Banatului, Timişoara

  • Documente despre vlahii din Balcani.

Prof. HORIA MUSTEŢI, Timişoara

  • Negustori macedo-români în ţinutul Aradului.

Prof. TEODOR POCOL, Timişoara

  • Aurel C. Popovici, precursor al unităţii europene.

Prof. RODICA PÁLFALVI, Timişoara

  • Din istoria industriei timişorene

Prof. VICTOR ŢUNDREA, Timişoara

  • Cuvântarea de protest a Episcopului Miron Cristea în Parlamentul României faţă de divizarea Banatului.

Prof. GHEORGHE LUNGU, Timişoara

  • Din istoricul localităţii Sacoşu –Mare, judeţul Timiş.

SECŢIUNEA a II-a: LITERATURĂ, LINGVISTICĂ, FOLCLOR, ETNOLOGIE

Moderatori: Gabriel Grosu, Ion Pachia–Tatomirescu, Laurenţiu Nistorescu

Publicist LAURENŢIU NISTORESCU, redactor la cotidianul «Renaşterea bănăţeană»

  • Monedă şi stat în Dacia preromană.

Prof. GABRIELA PACHIA, Timişoara

  • Vestigii daco-romane în iconografia media.

Prof. dr. ION PACHIA-TATOMIRESCU, Timişoara

  • «Sfârtecarea» DACIEI LUI BUREBISTA / REGALIAN de către imperiile antice, evmezice şi contemporane.

Prof. MANUELA POPESCU, Filiaşi, judeţul Dolj

  • Asemănările dintre poezia populară a românilor din Timoc şi a românilor din România.

GABRIEL GROSU, SPĂTARU NICOLAE, Bechet, judeţul Dolj

  • La mănăstire.

Prof. MARIETA RUBANEŢ, Timişoara

  • Monumente bizantine din sudul Europei.

Prof. MIRCEA RUBANEŢ, Timişoara

  • Activitatea culturală a românilor din Banatul de Vest în perioada interbelică.

Prof. PETRU FLORA, Vârşeţ, Serbia

  • România jertfă a teroarei ocupantului german (1941-1944).

Poetul MIHAI ŢOPA, Liga Scriitorilor din România, Filiala Banat

  • Tradiţii religioase de Crăciun din Basarabia.

Col. ® CONSTANTIN GOMBOŞ, Timişoara

  • Romanii timoceni în Al doilea război mondial.

Lect. univ. dr. EUSEBIU NARAI, Universitatea de Vest Timişoara

  • Aspecte privind minoritatea sârbă în judeţele Caraş şi Severin în perioada 1944-1948.

Poetul VASILE BRADU, Liga Scriitorilor din România, Filiala Banat

  • Nicolae Labiş, instructor de pioneri.

Prof. PETRU PILU GUGULANU, Timişoara

  • Căluşeriada, epopee scrisă cu picioarele ritmice în bătătură după dacina străbună din preistoria dacilor

ISABELA CĂTĂLINOIU, ILEANA COSTA şi GHEORGHE BOAGHE, Bechet, judeţul Dolj

  • Vestigii daco-romane în zona Bechet

SECŢIUNEA A III-A: DREPT, ÎNVĂŢĂMÂNT, RELIGIE

Moderatori: Raluca Sandu Margine, Andreea Elena Anucuţa, Dumitru Vlăduţ,

Gheorghe Luchescu, Adrian Deheleanu, Pr. Horia Ţâru

Prof. PAVEL ŞAMANŢU, Vârşeţ, Serbia

  • Subiect rezervat.

Prof. ADRIAN DEHELEANU, Muzeul Banatului

  • Diversitatea lingvistică şi culturală a ţărilor Uniunii Europene.

Prof. VIANA BĂLTEANU, Filiaşi, judeţul Dolj

  • Drepturile românilor din Timoc.

Prof. DOREL MOHORA, Vârşeţ, Serbia

  • Modalităţi de angajare a străinilor în Serbia şi România.

Jurist SEVASTIAN BĂLESCU, Preşedinte al «Asociaţiei ştiinţifice pentru consolidarea medii

asociative», Timişoara

  • Consolidarea mediului asociativ, cerinţă esenţială în actuala etapă istorică.

Prep. univ. ANDREEA ELENA ANUCUŢA, Catedra de Psihologie, Universitatea Tibiscus

Timişoara

  • La bine şi la rău, în război şi în pace – veşnica frăţie româno-sârbă.

Prof. ANIŞOARA VLADUŢ, Timişoara

  • Un reprezentant al românilor sud-dunareni: Nicu Caranica

Prof. dr. MIHAI PÂRVULESCU, Timişoara

  • Învăţământul modern în conservarea identităţii naţionale.

Prof. GABRIELA ESCH, Liga Scriitorilor din România, Filiala Banat

  • Necesitatea introducerii limbii române în şcolile din ţinutul Timocului.

Prof. IONELIA FORSEA, Timişoara

  • Învăţământul în limba română în şcolile din Banatul de Vest.

Prof. dr. GHEORGHE LUCHESCU, Lugoj

  • Biserica Ortodoxă Română în Banat.

Pr. HORIA ŢÂRU, Timişoara

  • Vestigii religioase la sudul Dunării, de-a lungul secolelor.

Conf. univ. dr. DUMITRU VLADUŢ, Universitatea «Tibiscus» Timişoara

  • Bibliotecile mănăstireşti de la Muntele Athos semnalate de aromânul Marcu Beza.

Prof. RALUCA SANDU MARGINE, Filiaşi, judeţul Dolj

  • Mănăstiri domneşti ale voievozilor români în primele veacuri ale mileniului II (Bucovo).

Pr.dr. ŞTEFAN LUPŞICI, Biserica Deliblata, Banatul de Vest

  • Sfântul Sava şi Imperiul „blacho-bulgar”- La împăratul Ioniţă Asan

Prof. dr. MIODRAG CIURUŞCHIN, Timişoara

  • Daniile domnitorului Matei Basarab către mănăstirile şi bisericile ortodoxe din Balcani.

Cercet. NICOLAE ENE, Timişoara

  • Cultul popular al Maicii Domnului la românii timoceni.

Dr. OCTAVIAN MILCA, Timişoara

  • Istorie şi teologie într-o revistă interbelică.

Duminică, 5 Decembrie 2010

  • 9.00 – 13.00 – Convorbiri şi propuneri de îmbunătăţire şi înflorire a  activităţilor culturale :

a) Priorităţi, dezvoltarea culturală prin înfiinţarea de biblioteci săteşti sau comunale;

b) Înfiinţarea de centre culturale, cu câte o întâlnire organizată trimestrial;

c) Iniţiativa înfiinţării de şcoli particulare în limba română.

10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN S.H.S. 1921

(Ziarul «Nădejdea» Vârşet 1921)

  1. 1. Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi şi să-ţi poţi câştiga drepturile tale.

  1. 2. Să nu-ţi fie ruşine a spune oriunde, oricând, în faţa oricăruia, că eşti Român, ca să nu ruşinezi pe Domnul D-zeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.

  1. 3. Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxe Române, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.

  1. 4. Iubeşte limba maicii tale, mai presus de toate, ca viţa Românească în veci să nu piară.

  1. 5. Unde se întâlnesc doi Români cel puţin două vorbe bine să se spună despre Naţia Românească şi despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.

  1. 6. Daţi-vă copii voştri la şcoli româneşti ca să fie luminaţi; trimiteţi la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsaţi-le moştenire tot ce voi aţi moştenit de la părinţi.

  1. 7. Îngriji-ţi de sănătatea voastră; munciţi şi adăugaţi averile voastre, ca Neamul Românesc să rămână tot frumos şi puternic şi nebiruit.

  1. 8. Nu părăsiţi moştenirea părinţilor voştri, nu părăsiţi vetrele voastre şi să vă înmulţiţi, ca să împliniţi voia Domnului.

  1. 9. Ridicaţi case culturale, bănci, monumente, biserici, şcoli, organizaţi coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ţi laudă neamului vostru, deci vouă şi D-zeului vostru al cărui suflet îl moşteniţi.

10. Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Naţiei şi fiecare să citească foaia (radioul şi televiziunea în limba maternă), pentru ca mândria voastră să nu cunoască margini.

NOTE:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

COMUNICAT DE PRESĂ AL PARTIDULUI DEMOCRAT AL RUMÂNILOR DIN SERBIA (PDRS)

Timoc Press 11.11.2010


 

Bor, Timoc, Serbia/TimocPress/joi, 11 noiembrie 2010/ – După multe neregularităţii şi fraudarea alegerilor pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne care au avut loc pe 6. iunie 2010, autorităţile Republicii Serbia au arătat intenţiile sale adevărate.

Prin urmare, pe 6. noiembrie 2010 în Jagubiţa (Žagubica) autorităţile Republicii Serbia au revocat dreptul de a folosi limba maternă a minorităţii naţionale rumâne, prin adoptarea noului Statut al CNMNR care prevede că limba de comunicare a rumânilor este sârbă. Acest lucru e susţinut de faptul că preşedintele Consiliului Naţional Rumân Radiša Dragojević, la conferinţa de presă ţinută pe 01.11.2010 în Zăicear (Zaječar) după şedinţa Consiliului care a fost amânată, a declarat că înainte de şedinţă a primit ordin de la Belgrad să amâne decizia propusă pentru schimba statutului cu privire la limbă până nu vor fii condiţii favorabile pentru adoptarea modificărilor în statut“. Evident că aceste condiţii au fost îndeplinite pe 06. noiembrie 2010. În acest fel, minoritatea rumână este forţat asimilată de către stat şi conducerea sa, desigur cu ajutorul conducerii actuale a CNMNR, deoarece limba unui popor este de o importanţă capitală, iar privarea dreptului la folosirea limbii materne este contrar Constituţiei Serbiei şi convenţiilor internaţionale care protejează drepturile minorităţilor naţionale, şi care au fost semnate şi ratificate de statul nostru. Regimul de guvernare a Republicii Serbia a demonstrat încă o dată că e nedemocratică, non-europeană, şi că, în atingerea scopurilor sale se foloseşte de metodele pe care societatea modernă şi democratică de astăzi, nu o mai cunoaşte.
Pentru motivele sus menţionate vom lua toate măsurile necesare, în conformitate cu Constituţia Republicii Serbia, pentru a proteja drepturile garantate ale omului şi ale minorităţii naţionale rumâne.

În Bor, 10. noiembrie 2010 Preşedintele PDRS
Dr Predrag Balaşevici

 

Anunțuri

Un răspuns

  1. Sunt interesat de lucrarile conferintelor privind romanii din valea Timocului deoarece sunt nascut intr-un sat din zona SI SUNT ROMAN NU VLAS .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: