SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI NICOLAE PAŞICI PRIM-MINISTRU AL REGATULUI S.H.S

Bucureşti, 19 aprilie 1925

“Hristos a înviat din morţi,
Cu moartea pre moarte călcând
Si celor din mormânturi viată dăruindu-le”

De acest imn de slavă vor răsună văile si colinele cu pomi infloriţi, ale mândrei voastre tări, de la Adriatica până la Timoc, în noaptea Învierii; de acelaş imn de mărire, fără semeţie si mândrie, ci cu profundă reculegere si smerenie în suflet, vor răsuna câmpurile şi dealurile înflorite ale Ţării noastre de la Nistru pân’la Tisa şi de la Mare la Hotin.
Cu lumânările aprinse la altarul lui Crist reînviat, pe cărări şi potecuţe, cu sufletul purificat şi înălţat, se vor îndrepta spre căsuţele dela Biserici, milioanele de ţărani ai voştri şi ai nostri, spre a sărbători in linişte Paştele ortodox.
Ca Hristos din mormânturi, aşa din apăsare, robie si suferinţa, au înviat Ţările noastre: România şi Serbia. Ca El din mormânturi “moartea pre moarte călcând” popoarele noastre vor trebui să reînvie, să renască si să propăşească!
O atare clipă de reculegere, de linişte si de înalţare sufletească am ales şi eu pentru a vă trimite această scrisoare.
Mă veţi ierta că n’am ţinut seamă de protocol si vă scriu fără a vă cunoaşte şi a mă cunoaşte. Nu e nevoie de strângerea de mână de lut, nici de înclinarea spinării pentru comunicarea sufletului. Apostolul Ioan nu ne vorbeşte azi, de doua mii de ani in şir, fără ca noi să-l fi văzut vreodată?
Când zic nu vă cunosc, greşesc.
De câte ori în vieata mea, n’am simpatizat, n’am suferit, nu m’am bucurat împreuna cu sufletul venerabilului patriarh politic dela Belgrad, Nicola Paşici? In cei doi ani de suferintă ai Serbiei singure, la începutul răsboiului mondial, de câte ori sufletele noastre nu se rugau ca sufletul vostru să’si păstreze taria până la sfârşit.
Iar când România a venit şi ea alături de voi pe altarul suferinţei şi al sacrificiului, eu personal, şi ca mine mulţi, ne gândim şi la raza de bucurie şi înviorare ce o producem bătrânului nostru prieten din Belgrad, Nicola Paşici!
Dumnezeu ne-a ajutat. Ţările noastre amândoua şi-au văzut visurile împlinite. Fericirea şi liniştea ar fi trebuit să urmeze. Şi totuş, năcazul, tulburarea şi neliniştea le frământă. Pe a voastră înca mai mult decât pe a noastră.
În aceste frământări şi lupte, deseori m’am gândit la d-voastră. Mi s’a părut ,- iertaţi-mă –că sufletul vostru viguros şi tare de vechiu tăran şi democrat sârb nu mai are limpezimea din trecut, ci se întunecă de o ceaţa ce-i acopere luciul şi strălucirea. Fie imbătarea de victorie, fie influenţe vătămătoare din lăuntrul ori din afară, îl fac pe Nicola Paşici să părăsească poteca înflorită a tinereţii lui politice si să meargă drumul urât, intortochiat, plin de bălării si mătrăgune al reacţiunii şi al tiraniei.
M’am gândit mai mult la d-voastră, intr’o zi frumoasă de toamnă , când la o mare adunare populara in Ţara voastră, la Vrpolje, am vorbit alături de Duşmanul si totuş Fratele, bunul vostru frate Radici.
Deatunci încoace văd zilnic cum la voi ca şi la noi, minciuna ia locul adevărului, barbaria locul omeniei, iar calomnia se transformă în lege socială si morală, dând directive de conducere!
Mă întristează amar aceste stări. Mă intristează mai grozav, acum dupa ultimele evenimente, starea de la voi.
Din ele nu poate ieşi decât slăbirea Ţărilor noastre, spre bucuria altora. Dar mai ales din ele poate să rezulte o înăsprire a raporturilor între Ţările noastre, o stricare de prietenie vătămătoare noua tuturor.
Balcanii, Nicola Paşici, sunt frământaţi; cu sânge, cu ura şi cu patima, de mii de ani. Pentru aceea civilizatia occidentală , se opreşte la porţile Ţărilor noastre. Noi n’am avut răgaz. Pe toţi împreuna ne-au cotropit barbarii şi ne-au supus şi robit Turcii. Azi Turcii s’au mutat în Occident şi n’au formă de popor.
Ei au interes ca noi să ne sfâşiem ; iar interesul nostru vital e să fim fraţi, buni fraţi, fraţi de cruce, aşa cum străbunii noştri au fost la Cossova, pe câmpul Mierlei, când împreună au luptat şi au murit, aşa cum în marele răsboiu, fraţi de suferinţe şi victorii împreună am fost.
Fără înfrăţirea sinceră, absolută, fără subînţelesuri diplomatice, ferită de criminale influenţe străine fie din Apus, fie din Răsărit, fără această frăţie a celor două popoare mai mari din Balcani, Sârbii si Românii,-minunata noastră Peninsulă, va fi şi de aci înainte, fitilul tuturor războaielor, iar la noi şi la voi progresul şi civilizaţia nu va putea sălăşlui.
Orice om de stat, Sârb ori Român, trebuie sa-şi scoată cu cangea din suflet toată ura, toată antipatia, greşite sau cu interes sădite în trecut ori azi de duşmani, în inimile noastre să fim fraţi cum nime’n lume nu-i! Vanitate de mărire unul în dauna altuia, să nu avem, ci iubire de progres în înfraţire a amândurora…
Casele noastre domnitoare sunt înrudite. Să înrudim mai strâns încă popoarele noastre. Nici nu ştii cât suntem deaproape sufleteste! Cât eram în Ţara voastră am spus o glumă, care poate conţine mult adevăr:
“Voi sunteţi în mare parte Slavi latinizaţi şi noi Latini slavizaţi!” Ca între fraţi m’am simţit acolo!
Ce nu poate câstiga omenirea viitoare dela admirabilele calităţi de inteligentă, de suflet şi de artă ale acestor două popoare rezultate din contopirea a două mari rase omeneşti!
Dar pentru a ajunge la aceasta, Nicola Paşici, trebuie bunătate şi înţelepciune. Trebuie să nu ne jignim unul pe altul cu nimic.
Ori veştile ce-mi vin dela voi prin presă şi prin graiu sunt amare, triste, vătămătoare şi dacă continuă, omorâtoare pentru sfânta legatură a popoarelor noastre!
Dupa alegerile din urmă, în care Românii din Banat v’au votat pe voi, iar cei din Timoc pe Liuba Davidovici, şi unii şi alţii sunt supuşi la amare persecuţii. Nu vreau să le înşir, ca să nu vă turbur şi să vă amărăsc.
Strigatul lor de durere a ajuns până aici şi ne-a întristat şi pentru suferinţele lor şi pentru piedica ce se pune realizării idealurilor de mai sus.
Ştiu şi eu că şi la voi ca şi la noi “ Sfinţii te mănâncă până ajungi la Dumnezeu” şi că mulţi se fac “ mai catolici decat Papa” şi că desigur multe din aceste nedreptăţi, cari ajung la urechile noastre şi ne însângerează sufletele, nici n’au ajuns la cunostinţa voastră.
Deaceea vă scriu. Nu socotiţi cumva că vreun gând şovin m’ar îndemna, cum desigur vă vor spune “Cainii” naţiei voastre (fiecare naţie are Cainii şi Abelii ei). In frăţia sinceră între Ţările noastre şovinismul şi ambiţiile sunt singurele piedici.
Este însa un simţ de elementară dreptate, care cere ca nici cetăţenii sârbi de origine română din Banat, nici cei din Timoc să nu fie jigniti.
Nu uitaţi, Nicola Paşici, că pentru libertatea Serbiei râuri de sânge ale Timocenilor au curs! Cei întâi cari s’au sculat în contra Turcilor au fost Timocenii din părtile răsăritene ale Serbiei! În răsboiul balcanic şi în marele răsboiu cine a jertfit mai mult? Tot ei. Câmpiile Serbiei şi munţii ei şi lumea toată şi cu sângele lor au fost frământate. Din acest sânge vărsat pentru mărirea patriei voastre şi liberarea noastră a tuturor trebuie să iasa “înfratirea” cum din căldură, soare şi ploaie înfrăţeşte rădăcina grâului. Nu ura!
Iar d-voastră, domnule Paşici, nu vă amintiţi de luptele tinereţii d-voastră? Regatul era guvernat despotic şi tiranic de conservatori. Aţi ridicat atunci pe la 1880 steagul radicalismului sârbesc democrat, i-aţi zdrobit şi aţi triumfat! Cine a vărsat atunci sânge şi s’a jertfit de data asta pentru d-voastră? Timocenii, prin revoluţia din Timoc( Timockaia buna) in 1883, au pus piatra de temelie a puterii şi măririi voastre. Ei v’au dat posibilitatea şi prilejul de a juca ulterior, marele rol politic European, pe care l-ati jucat; ei v’au dat posibilitatea de a înfăptui visul milenar al unirii tuturor fraţilor sârbi!
De ce să nu-i iubiţi? Ei doar atâta cer, să poată trăi liber ca cetaţeni conştienţi sârbi pe pământul patriei şi prin jertfa lor mărită!
Ei au drept să ceară aceasta şi Nicola Paşici, în interesul dreptăţii, al gratitudinii, al umanitaţii şi al înaltului interes politic al Ţării sale nu o poate refuza.
Sunt sigur că glasul şi apelul meu nu va fi în pustiu. Rugându’vă să iertaţi lungirea scrisorii mele, vă rog a primi distinsele mele salutări şi urări de bine pentru d-voastră şi întregul popor sârbo-croato-sloven.
Hristos a înviat!
Dr. Nicolae Lupu- Deputat, fost ministru
Revista “Timoc”, an X, III 1943)

Nicola Paşici – Prim-ministru, 23 iulie 1914

NOTE CRITICE

Nicolae Lupu a scris prin 1943 o carte ,“Originea Românilor”, unde de asemenea s-a ocupat de Românii din Timoc. De fapt nu prea cunosc personalităţi politice sau de altă structură în afară de Kogâlniceanu, Eminescu, Iuliu Maniu şi contemporanii săi, care să se fi ocupat cu tot sufletul de aceşti fraţi oropsiţi şi uitaţi.
L-am cunoscut pe Nicolae Lupu întâmplător când mă aflam la Iuliu Maniu, la care venisem să-l informez şi să cer o intervenţie de la Mareşalul Antonescu, pentru ca nemţii să nu-i mai împuşte pe Românii timoceni , găsiţi cu cărţi.Din întâmplare mi-a spus că e prieten cu Nikola Paşici, ştie că e născut între români, pe Timoc, satul Veliki Izvor, însă acum este expirat ca om politic şi nu mă poate ajuta, dar mă poate ajuta un deputat român Pop Dioka Popovici din Iabukovăţ
DR. N. Lupu era destul de modest şi un mare patriot. Despre el circula şi o legendă cam răutăcioasă, că urcându-se la etaj profesorul universitar Nicolae Iorga să ţină cursurile, dr. Lupu tocmai cobora scările. Deodată N. Lupu l-a întrebat:
-Dumneata urci, d-le Iorga, dar eu cobor pentru că n-am bogăţie.
Atunci N. Iorga a scos portmoneul şi i l-a arătat:
– D-le Dr. Lupu, în portofel am numai doi poli,
La care dr. Lupu a replicat:
-Vezi d-ta, şi pământul are doi poli, dar se învârte.”

Marele istoric Nicolae Iorga (1841-1940)

Hartă cu Margina

Sârbii, în loc să se teamă de sărăcie, de beţie, de ignoranţă şi de analfabetism, în loc să se teamă de popoarele învecinate capabile să poarte un război cu ei pentru a recâştiga nişte drepturi, nu ştiu cum să se poarte, sunt negativişti şi nu înţeleg că intoleranţa şi naţionalismul sunt motivul care-i poate duce la pieire.
Ei nu sunt un popor liber nici azi. Se tem de limba română, de intelectualii români care luptă şi nu se lasă până la ultima suflare ca să-şi redobândească libertatea şi identitatea fără să se amestece sârbii, rebotezându-i “vlahi”.
Convingerea noastră este că ştiu, că nu sunt proşti, că aşa cum vorbesc “vlahii” din Morava –Timoc, tot aşa vorbesc şi “vlahii” de peste Dunăre, respective din Rumunija, adică România . Ei nu au nici un folos prigonindu-i pe româno-vlahi, ci vor avea mari dificultăţi în viitor, poate vor ajunge şi la Curtea Penală de Justiţie Internaţională.
Este ca şi cum i-am spune unui nebun că e nebun şi el nu recunoaşte. Dimpotrivă se simte jignit. Iar dacă-l lauzi se simte model de civilizaţie şi cultură pentru ţara lui şi Europa.
Pe la 1849, Engels, părintele comunismului, la care sârbii ţin şi astăzi, sub masca democraţiei “ alcătuia o listă de popoare “revoluţionare”, opusă celor “reacţionare”- între care sârbii şi bascii, cazuri disperate, trebuiau exterminaţi. Mai târziu, Stalin rezumă opiniile lui Engels, aderând la cu toată inima la ele, cu toate că slavii figurau ca popoare reacţionare. Nene se întreabă dacă în consecinţă, dacă tratamementul aplicat ruşilor de Stalin, care nu era slav, nu decurge din lectura lui Engels”.(Dan Petrescu- revista Meridian 1991, pg. 54)
Însă sârbii sunt vecinii noştrii şi oricât ar fi ei de negativişti, impostori şi răi, nu pot să-şi modifice structura etnogenetică. Noi le arătăm aceste lucruri cu gândul că sunt şi sârbi, dar mai rar , care-şi dau seama că n-au lideri politici care să se adapteze traseului demo-
cratic spre care merge lumea civilizată.
Dacă staţi de vorbă cu unii sârbi din Banatul sârbesc, sau chiar din Timoc, nu le vine să creadă că mai există astăzi popoare subjugate cărora nu le este recunoscută identitatea, nu au în limba maternă nici şcoli, nici biserică recunoscută de ei, sau un post de radio sau televiziune. Gândiţi-vă, numai, că Iugoslavia era un stat aliat cu România şi Cehoslovacia, iar prin 1929, Stefan Radici, deputat croat s-a ridicat în Parlamentul de la Belgrad şi a emis idea că Iugoslavia, dacă va continua intoleranţa şi va categorisi şi pe croaţi ca pe nişte subalterni care trbuie să fie ascultători şi să nu mişte în front, înseamnă că vor lupta îm-
Potriva propriei democraţii şi civilizaţiei, şi pe cale de consecinţă , se va destrăma.
Exemplul acesta în care un deputat al unei naţiuni aliate este împuşcat pentru că-şi cere nişte drepturi este unic în Europa.
Nu vă luaţi după opiniile mele, pentru că nici eu nu sunt un bun lăudător, şi nici nu mi-e frică de nimeni, pentru că nu cer nimic, nici de la cei fără credinţă, nici de la cei cu credinţă. După cum cred eu, şi mă închin bunului Dumnezeu, pe care-l cunosc din imaginaţia chipului plans în care-i cheamă pe oameni să se înfrăţescă, să fie împreună la bine şi la rău.
Sârbii sunt un popor cu anumite virtuţi, însă trebuie reeducat,, recreştinat, alfabetizat, care să nu mai înveţe în şcoală că ura şi răzbunarea sunt o virtute. La această şcoală ar trebui să se nscrie toţi politicienii, toţi preoţii, şi să promoveze un examen în faţa Europei.
Trebuie să pună în funcţiune toate motoarele inteligenţei şi birocraţiei creştine care să-i înveţe ce e drept şi ce nu e drept , să înveţe să ierte pe toţi , pe buni şi pe răi, pentru că numai împreună trăind ca fraţii vom trece cu folos prin această viaţă grea.
Copilul afurisit care nu ascultă învaţă de mic să fie bun. Este momentul ca sârbii să-şi construiască un nou tip de trai în care să-i accepte pe toţi cei care trăiesc în această ţară. Un peşedinte, un prim-ministru nu este preşedinte sau prim-ministru doar pentru sârbi, ci pentru roţi, iar relaţiile cu România nu se discută la un meci de fotbal, sau baschet. Conducătorii şi guvernele nu sunt chemate să pună în examinare lingvistica unui popor, originea etnică , fie că este din Serbia de Răsărit dintre Morava-Timoc, fie că este din Bosnia, Sandjak , Kososvo şi din Mala Vlaşca, zona Sremska Mitroviţa. Popoarele nematurizate, necivilizate au o perioadă istorică în care trebuie trebuie să se calmeze, să se vindece de păcatele sârbeşti, adică de intoleranţă.
Noi ca vecini nu suntem aşa de buni, însă am pornit-o pe calea omeniei şi înfrăţirii cu toţi. Noi am intrat în Europa. Va fi nevoie să- ajutăm şi pe sârbi să dea mâna cu albanezii . Numai aşa va fi stabilitate şi pace. Acestea sunt păreri personale, eu le spun să mă aflu şi eu în treabă, deşi sunt sigur că nu le va lua nimeni în seamă, spre regretful meu.
De fap, sârbii se tem de români, adică de “vlahi”.Pe la 1255, un rege sârb spunea: “ Srbin da se ne zeni u vlasah”(Sârbul să nu se căsăstorească cu româncă). Axeasta este porunca stăpânirii sârbeşti. Iar poporul sârb fie din Banat, fie din Vojvodina, zice altceva:
“Ni u tikvi suda, ni u vlahu druga”(Nici din dovleac ulcior, nici din românprieten).
Rezultă din cele de mai sus că sârbii şi-au dat arama pe faţă şi că nu pot salva prietenia nici dacă ar vrea. Dans dixit!

Cristea Sandu Timoc

–––––––––––––––––––––––––––––––-

Cum să scriem şi să citim româneşte

Fiecare limbă are alfabetul ei, astfel limba rusa, sârba, bulgară, ucraineană, fiind limbi slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaţii si alţii, aualfabet latin pentru că acesta are caracter universal şi este raspândit în toata lumea. În felul acesta limba sârbă sau bulgară fără alfabetul latin ar rămâne o limbă limitată doar la cultura slavonă şi n-ar avea deschiderile necesare pentru a-şi înfrumuseţa şi îmbunătăţii cultura pe care o feră alfabetul şi limba latină. Noi ca Românii aşa numiţi Vlahi din Peninsula Balcanica avem nevoie de un alfabet latin , haina potrivită pentru civilizaţia şi cultura noastră ca popor de origine română sau latină.

Limba română are 27 de semne sau litere(slove).
Iată alfabetul limbii române:
ALFABETUL
Română sârbă – Exemple
A, a A, a – Ana, alb, avion
B, b B, b – Barbu, bani, bucuros
C, c K, k – Cristina , cocoş, cal, codru
D, d D, d – Dana, Decebal, Daci, deal, dor
E, e E, e – Eva, Elveţia, Everest, elev, elefant
F, f F, f – Florin, farmec, floare
G, g G, g – Galaţi, glas, gaină
H, h H, h – Horea, hoţ, hoinar, hârtie
I, i I, i – Ion, inima,inel, iaurt
J, j Z, z – Jana, joc, jena, jos
K, k K, k – Kenya, kilogram, karate
L, l L, l – Laura, lalea, lene, leu
M,m M, m- Maria, Marcel, masa, măreţ
N, n N, n – Nicola, Nicoleta, nas, număr, nebun
O, o O, o – Oana, oală, oaie, oameni
P, p P, p – Petru, Păcală, picior, palmă
R, r R, r – Radu, râu, raţă
S, s S, s – Sandu, soare, senin, sarmale
Ş, ş S, s – Şibenic,, şal, şarpe
T, t T, t – Tănase, tren, tată, Turc
Ţ, ţ C, c – Ţara Românească, ţap, ţine
U, u U, u- Ungaria, urs, urmă
V, v V, v – Viorica, vulpe, văduv
X, x – Xenia, xenofob, xerox
Z, z Z, z – Zaharia, zodie, ziua, zahăr

Alte semne româneşti:
Ă, ă – casă, masă, mireasă, grasă
Â, â – mâncare, câine, râs, român, sârb
Î, î – învăţător, înţelept, îngheţata
Ţ. ţ – ţară, ţăran, ţânţar, ţeava
Q, q – status-quo
W, w- Walter, Washington
Y, y – Yugoslavia, York

Grupări de litere:
Ge, ge – Gelu, ger, geam
Gi, gi – Gina, ginere, girofar
Ghe, ghe- Gheorghe, ghem, ghete
Ghi, ghi – ghindă, ghiveci, ghiocei
Ce, ce – Cezar, ceas, cetate
Ci, ci – cina, cineva, cireşe
Che, che- cheltuială, cheie, chef
Chi, chi – China, chinez, chin, chipiu

Aceasta rubrică va fi permanenta, apărând în fiecare număr, pentru a putea oferi tuturor alfabetul limbii române, să învăţăm singuri limba noastră sfântă

Copii români din Timoc

16.09.2010 CRISTEA SANDU TIMOC

ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3, corp II, ap. 14, Timişoara, România.
astra_romana_timisoara@yahoo.com
https://astraromana.wordpress.com
Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul http://www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis. Pentru donaţii:
Cont BCR Timişoara: RO33 RNCB 0249022489120001
Cod fiscal: 3981842 Timişoara-România
Dumnezeu să vă dea sănătate!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: