Scrisoarea a 2-a

Scaeni 18 Octombrie 1911

Domnului
Theodor M. Craja comerciant
Bucureşti

Prea bun frate, Domnule Theodore,

Schrisoarea D-voastră şi a recomandată am primito eri, şi le am vazut toate ce îm scriaţ pentru ce căzneală a D-voastre rămân datori cu toată viaţa mea, şi chiar nu mă pot plăti, că această muncă şi câzneală e pentru tot neamul Românesc.
Schrisoarea aceaia câtra D-ul preşedinte al ,,Ligei Culturale” am adaugat la început din sus aceşte cuvânturi: ,,După memoriul meu, dat Ligei Culturale” în data 21 August a.c., şi modul meu precis, intenţiunele şi mijloacele de acţie, după schrisoarea Ligei din data 5. luna cur., pe caru lam trimes Ligii în data 12 1. cur.,,am onore Vă a face Personal a cunoşte aceste fapte, pe cum urmeaza: ,, În cele patru judeţe……., şi la urmă, la sfarşitul schrisori, după cuvintele, pentru începerea acţiuni, am dodat aceste doua vorbe: ,,mai lamurit”, pe urmă am iscălito, adresato, şi am trimeso la Bucureşti de unde am primit ceaia Ligei. Că, dacă ar fi făcut vrouă greşeala ca e aci, că văzind, că nu răspundeţ că aţ primit schrisoarea mea pentru mi a face un mod de detaliuri, cu un om învăţat, dar crezind că trebuie mai repede să răspund Ligei la schrisoarea ce din data 5 1. c., şi am făcut un mod cum am ştiut eu şi am trimes Ligei la Bucureşti, de care vă trimet copia aceasta se o citiţ, apoi dacă e
Majestaţii Regelui nu am trimes rugământul acela că după ce Regele nu sau greşală, ea e greşala, dar eu nam ştiut mai bine.năpoiat la Bucureşti mă tem să merg la Sianaia, pentr că nuam chiltueli, că ceam avut eu am dat pe un manlau şi alante scule pentru pat de dormit etc. şi am oprito la mine.
Copiile de la toate actele le pastrez.
Acuma ertaţimă ca fabrica sună patru ceasuri şi ¾ pentru deşteptare, şi trebuinţa e să plec să deştept muncitorii, şi numai pot a schria, dar altă nopte chear voi mai putea.
Schrisoarea lui D-ul Preşedinte am trimeso recomandată.
Cu mari complimente şi salutari fraţeşti Domnului care au muncit şi au căznit se schrie şi se tiperească aceste schrsori.
Multe salutări şi complimente D-voastrei cu la toata familia D-voastră, şi la toţi fraţii noştri.

Dela al D-voastră devotat ca frate
(s.s.) Milosav Bogdanovici

Extras din revista Timocul 1943
–––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––

NOTE CRITICE

Mulţi dintre politicienii români si cărturari şi-au făcut o imagine falsă despre Românii de peste hotare pt. motivul că nu sunt organizaţi, sunt discriminaţi, derutaţi, intimidaţi de către guvernul de la Belgrad, încât acolo timp de un secol si jumătate de când i-au ocupat cu sprijinul Ţarului Alexandru al III-lea al Rusiei, nu s-a tipărit o carte, nu s-a publicat un ziar, nu s-a infiinţat un post de radio cât de modest. Nu s-au publicat doua rânduri măcar în vreun ziar sârbesc unde să se vadă că există Români sau Vlahi în Serbia de răsărit. Sunt trataţi ca un popor mort. Şi pentru că n-au conducători curajoşi şi nici ţara nu le dă vreun ajutor, nu au făcut timp de un secol şi jumătate un pas spre cultură şi civilizaţie liberă. Sunt un popor fără voce, fără o organizaţie care să se zbată pentru ei şi să nu se sperie de naţionaliştii sârbi. Aşa că astăzi, după 20 de ani de când au început schimbările în Europa, în Serbia în loc să meragă lucrurile înainte merg înapoi. Norocul nostru este că nu ne place cultura sârbească sau bulgărească şi de aceea oricât am fi de prigoniţi de naţionalişti, de aşa zişii democraţi şi alţi patrihoţi sârbi din această „FURTĂŢANIE” nu ne vindem sufletul, nu ne interesează să cerem ceva de la ei, pentru că noi ne putem administra şi singuri. Sub turci am avut regiunea asta liberă, recunoscută de împăraţi provincie autonomă, iar cnejii nostrii români din neamul lui Carapancea aveau armată mai multă decât Serbia şi cu doua tunuri mai mult decât ei. Şi astăzi se văd palatele lor la Negotin.
Noi am colaborat să scăpăm de turci, însă sârbii vicleni cum sunt, încet, încet ne-au încălecat şi ne-au subjugat, aşa că trăim viaţa mai amară decât pe vremea turcilor. Suntem buni să ne exploateze minele de fier, aramă, aur, să le plătim biruri şi să murim în razboaiele dese pe care le-au făcut cu morţii noştrii, şi azi noi nici nu existăm ca minoritate în Serbia.
Până şi la nume au umblat să ni-l schimbe, păcălind pe europeni şi folosind în loc de numele nostru oficial, pe cel de vlah care de fapt nu a circulat în limba noastră până la venirea naţionaliştilor şi comuniştilor. Politicienii sârbi cred că pot să facă ce vor cu populaţia şi toate fărădelegile cred că nu le vede nimeni. Sunt atât de limitaţi la judecată, încât cred că ei sunt singuri în Balcani. De aceea ei nu au conducători adapatabili principiilor democratice şi fără să vrea fac un joc periculos, care în loc să-i ducă la dezvoltare, colaborare şi continuitate, îi duce la pierzanie sigură. Vor mai trece câţiva zeci de ani, poate 100 , şi veţi vedea cât mai rămâne din Serbia. Ei ar trebui să cumpere sau să împrumute un preşedinte sau un prim ministru din Apus, care să conducă de aşa fel încât toţi cetaţenii să fie egali în drepturi şi îndatoriri. S-a văzut din experienţă că nu au avut un conducător pacifist şi priceput în administraţie. Ei fac tot ce pot să se impună prin intimidare, agresiune şi ameninţare, asta-i menirea lor pe pământ. De aceea sunt şi cei din urmă în privinţa culturii şi civilizaţiei din Europa.
Serbia, deşi are cei mai mulţi minoritari români in stăpânire, nu s-a gândit să facă o bibliotecă in oraş sau la Belgrad, un liceu, o scoală normală, o biserică, de teamă că vor afla ca sunt români, se vor trezi si vor cere autonomia care au avut-o sub turci sau vor cere unirea cu patria lor mumă. De aceea, eu cred ca Românii trebuie să renunţe la banii care îi dau sârbii pentru ca Românii timoceni, sub masca de vlahi, să-şi vânda sufletul şi limba pentru bani, ceea ce ar fi un caz unic în lume de înjosire şi umilire naţională. Si aşa , aceşti bani daţi de către bugetul Serbiei, nu-i vor ajuta pe Romanii din Timoc să faca nici cel mai mic pas spre dreptate si normalitate. Mai bine să sufere decât să se injosească unei naţiuni pe care noi am preţuit-o şi ne-am zis prin 1921 „cuscrii”.
Strămoşii noştrii ,indiferent că au fost robi la Turci, la Austrieci, la Ruşi, nu şi-au vândut sufletul pentru bani si nu s-au umilit pentru anumite foloase pe care i le-au oferit puterea sârbeasca. Nimeni din aceşti stăpâni care ne-au inrobit, ne-au contestat identitatea sau etnogeneza noastră si nu s-au legat ca să interzică dezvoltarea culturii, credinţei şi a informaţiei necesară oricărui om. Dacă se vor umili, mare va fi ruşinea, deoarece Romanii nu cer mila de la Sârbi, ci se bazează pe constituţie, care-i face pe toţi cetăţeni egali.
Să ne rugam lui Dumnezeu ca să ne dea tărie si sănatate, pentru că va veni vremea, dacă Serbia va mai exista, să platească toate umilinţele si impostura la care ne-au supus atunci cand aveam ocazia sa ramanem liberi in ţara noastră recunoscută de sultani si care se numea Ţinutul Autonom Margina. Să nu mai cerem nimic de la sârbi pt că ne consideră niste orfani de categoria a2- a, care trebuie să ne obişnuim cu umilinţa sârbeasca. Dumnezeu să-i vada pe cei oropsiţi si injosiţi si să ne ajute să suportam cu răbdare.
Politicienii români visează voturi, ceea ce este normal, dar nu pentru a face o afacere, pentru a face un „ghişeft” şi să se aleagă cu câţiva euro ci pentru că au talentul de administra şi sunt chemaţii naţiunii. Cel puţin în trecut politicienii nu se înjoseau atât de mult pentru bani cum ofac azi. Eu, aproape 4 ani, fiind student la Bucureşti şi în alte funcţii, o dată pe lună eram primit de Iului Maniu, în str. Soarelui nr. 10, şi veneam noaptea dupa ora 10, pentru că Gestapo-ul german se instalase într-un bloc de peste drum şi ne urmarea.
Mai totdeauna era întins pe pat şi cam bolnav, şi ceea ce mă mira era faptul că nu avea cearceaf pe plapumă şi nici posibilitatea să mă servească cu o cafea, de abea mă servea cu un ceai şi tot timpul îmi spunea ca să învăţ că el vede în mine ori un om politic, ori un diplomat mare. Mai târziu el mi-a făcut cunostinţă cu ministrul de Externe de atunci Constantin Vişoaianu.
Dacă Românii din Timoc Serbia şi Bulgaria ar obţine dublă cetaţenie, politicienii ar obţine şi voturi de la ei, să se aleagă cu ceva la viitoarele alegeri, pentru că asta e obsesia care îi duce la pierzanie.
Prin urmare politicienii români au interes să-i ajute numai pe aceea care îi votează, fără să le pese că sunt fraţi orfani de mumă şi de tată şi fără să ţină seama că au o obligaţie şi faţă de ei, conform art. 5 din Constituţie. Ori, dacă străinii luptă din răsputeri să-i deznaţionalizeze, ei ar trebui să le sară în ajutor, chiar dacă ar fi evrei sau arabi, pentru că suntem oameni, avem suflet bun şi toţi suntem egali în faţa lui Dumnezeu.

Cristea Sandu Timoc

Biserica lui Mircea cel Bătrân ridicata după bătălia de la Rovine II (1395), numită de localnici Mănăstirea din Gevrini sau din Coroglaşi

Copii români din Timoc – ansamblu folcloric

Doina din Timoc
Lui Sava Iancovici Gârleanu, istoric timocean, decedat in 1990

Prieten blînd cu graiul de alean,
Venit din crinii cîmpului anume !
Ne arse dorul în acelaşi an,
În sate fulgerate de tăciune.

Îţi aminteşti de dealul de departe ?
De codru-mpins adînc în veşnicie !
Treceam prin ferigi, aripi să ne poarte
Spre turnul de zenit şi de scumpie.

Eu, parcă-ţi mergeam şi atunci, aşa prin gînd !
Cum îţi păşteai plăvanii pe colină ;
Săpîndu-ţi paşi adînci, în primul rînd,
În sîngele din arbori şi lumină.

Statornic, simţeai o-ndîrjită milă,
Privind firul apei, prelins din cişmea ;
Chipul plasmuit, din nerv de clorofilă,
Să bei din jgheab de scoică şi din stea.

Ardea în noi o flacără flămîndă,
Deposedaţi de datini şi de lege !
În fiece durere de osîndă,
Şopteau strămoşii noştrii în toiege.

Eram bolnav de moarte şi de ură,
Deşi cădeam, văpaia-mi era viaţă !
În poartă rodia, sălbatică şi pură,
Murea ! Cînd alţii-s vii şi se răsfaţă !

N-avui noroc, să mor întîia oara !
Lîngă moş Radu, sub acelaşi foc.
Căci moartea noastră, cine-o mai măsoară
Fără de cer şi doina din Timoc.

Cristea Sandu Timoc

Sava Iancovici Gârleanu, istoric timocean

Cum să scriem şi să citim româneşte

Fiecare limbă are alfabetul ei, astfel limba rusa, sârba, bulgară, ucraineană, fiind limbi slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaţii si alţii, aualfabet latin pentru că acesta are caracter universal şi este raspândit în toata lumea. În felul acesta limba sârbă sau bulgară fără alfabetul latin ar rămâne o limbă limitată doar la cultura slavonă şi n-ar avea deschiderile necesare pentru a-şi înfrumuseţa şi îmbunătăţii cultura pe care o feră alfabetul şi limba latină. Noi ca Românii aşa numiţi Vlahi din Peninsula Balcanica avem nevoie de un alfabet latin , haina potrivită pentru civilizaţia şi cultura noastră ca popor de origine română sau latină.

Limba română are 27 de semne sau litere(slove).
Iată alfabetul limbii române:

ALFABETUL
Română sârbă – Exemple
A, a A, a – Ana, alb, avion
B, b B, b – Barbu, bani, bucuros
C, c K, k – Cristina , cocoş, cal, codru
D, d D, d – Dana, Decebal, Daci, deal, dor
E, e E, e – Eva, Elveţia, Everest, elev, elefant
F, f F, f – Florin, farmec, floare
G, g G, g – Galaţi, glas, gaină
H, h H, h – Horea, hoţ, hoinar, hârtie
I, i I, i – Ion, inima,inel, iaurt
J, j Z, z – Jana, joc, jena, jos
K, k K, k – Kenya, kilogram, karate
L, l L, l – Laura, lalea, lene, leu
M,m M, m- Maria, Marcel, masa, măreţ
N, n N, n – Nicola, Nicoleta, nas, număr, nebun
O, o O, o – Oana, oală, oaie, oameni
P, p P, p – Petru, Păcală, picior, palmă
R, r R, r – Radu, râu, raţă
S, s S, s – Sandu, soare, senin, sarmale
Ş, ş S, s – Şibenic,, şal, şarpe
T, t T, t – Tănase, tren, tată, Turc
Ţ, ţ C, c – Ţara Românească, ţap, ţine
U, u U, u- Ungaria, urs, urmă
V, v V, v – Viorica, vulpe, văduv
X, x – Xenia, xenofob, xerox
Z, z Z, z – Zaharia, zodie, ziua, zahăr

Alte semne româneşti:
Ă, ă – casă, masă, mireasă, grasă
Â, â – mâncare, câine, râs, român, sârb
Î, î – învăţător, înţelept, îngheţata
Ţ. ţ – ţară, ţăran, ţânţar, ţeava
Q, q – status-quo
W, w- Walter, Washington
Y, y – Yugoslavia, York

Grupări de litere:
Ge, ge – Gelu, ger, geam
Gi, gi – Gina, ginere, girofar
Ghe, ghe- Gheorghe, ghem, ghete
Ghi, ghi – ghindă, ghiveci, ghiocei
Ce, ce – Cezar, ceas, cetate
Ci, ci – cina, cineva, cireşe
Che, che- cheltuială, cheie, chef
Chi, chi – China, chinez, chin, chipiu

Aceasta rubrică va fi permanenta, apărând în fiecare număr, pentru a putea oferi tuturor alfabetul limbii române, să învăţăm singuri limba noastră sfântă

Fotografie din 1944, Românca din Homolje, com. Stămniţa, fiica unui comerciant, proprietar de mină de cărbuni , arestat de forţele de ocupaţie germane. Satul este aproape de Petrovac na Mlavi, de reşedinţa unei căpetenii a Românilor, avocat Dragan Demici. Tot din aceste locuri era şi celebrul haiduc Babeici, prins de jandarmi în munţi prin 1933.

10.09.2010 CRISTEA SANDU TIMOC

ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3, corp II, ap. 14, Timişoara, România.
astra_romana_timisoara@yahoo.com
https://astraromana.wordpress.com
Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul http://www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis. Pentru donaţii:
Cont BCR Timişoara: RO33 RNCB 0249022489120001
Cod fiscal: 3981842 Timişoara-România

Dumnezeu să vă dea sănătate!

Un răspuns

  1. Felicitari pentru blog!
    Sondaj pe http://eroii-neamului.blogspot.com/ despre erou eroii neamului.
    Votati intre diferite personaje istorice:Burebista,Decebal,Mircea cel Batran,Stefan Cel Mare,Vlad Tepes, Mihai Viteazul ,Constantin Brancoveanu,Alexandru Ioan Cuza,Carol i,Ferdinand,Maresal Ion Antonescu,Corneliu Zelea Codreanu Sondaj pe http://eroii-neamului.blogspot.com/ despre erou eroii neamului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: