CĂTRE ROMÂNII DIN SERBIA

Fratilor

 

Fraţilor,

De sute de ani, de când ne duceam viaţa nemângâiata alăturea de fraţii noştri Sârbi – nici odată n’a venit cineva la noi cu vreo vorbă de mângâiere, care să trezească în sufletele noastre nădejdea de un traiu, mai bun şi mai omenesc.

Iată acum, aducând Dumnezeu vremuri mai bune, noi cei mai jos iscăliţi, care suntem ca şi voi Român din Valea Timocului, ne întoarcem către voi în aceste ceasuri istorice, pentru a vă spune câteva lucruri însemnate, asupra cărora să vă gândiţi şi să hotărâţi: ce e de făcut?

Aţi văzut cu toţii răsboiul grozav care ţine de peste patru ani de zile şi care a pornit tocmai din ţara noastră, din Serbia.

Pentru-ce a isbucnit oare acel răsboi? Ştim cu toţii: Serbia voia să adune pe toţi Sârbii cari erau răsfiraţi sub mai multe stăpâniri, la un loc, ca să fie o ţară mare şi puternică.

După suferinţe îndelungate vedem să astăzi acest ţel l-a şi ajuns. Deşi zdrobită, Serbia, a ieşit biruitoare şi a câştigat Bosnia, Herţegovina, Croaţia şi Slavonia, după care se sbate de sute de ani. Aceeaşi dreptate le-a făcut-o răsboiul de acum şi Polonilor şi Românilor. România a intrat în răsboiu pentru a desrobi şi alipi la sine Transilvania, Banatul şi Bucovina.

E a ieşit biruitoare şi pe lângă aceste trei ţărişoare şi-a mai alipit şi Basarabia.

Răsboiul acesta nu s’a dar pentru putere ci pentru dreptate. Ce e drept Nemţii credeau că ei o să biruiască cu puterea, dar Aliaţii i-au biruit cu Dreptatea. Ei au statorit că nu e bine ca asupra vieţii unui popor să hotărească un alt popor, străin, ci fiecare popor să-şi hotărască singur soarta, după cum va voi el.

Astfel vedem că mai multe popoare şi-au şi hotărît soarta, şi anume Sârbii din Bosnia şi Herţegovina şi Croaţii din Croaţia şi Slavonia au hotărît că se rup de Austria şi se unesc cu Serbia, Cehii s’au rupt de Austria şi şi’au făcut ţara lor, Polonii de asemenea. Nemţii din Austria s’au unit cu Germania, Ungurii s’au desfăcut de Austria, Bucovina, Basarabia şi Transilvania s’au alipit de România.

Toţi Românii alcătuiesc acum o singură ţară de vre-o 14 milioane de suflete. Numai chiar noi Românii locuitori în Serbia am rămas pe dinafară. Noi n’am înţeles cuvântul preşedintelui Statelor Unite americane, Wilson, că fiecare popor e slobod să-şi hotărească singur soarta.

Cu toate că suntem de două ori mai mulţi la număr decât Românii din Bucovina, noi nu ne-am bătut capul cu soarta noastră. Dar dacă nu ni-l vom bate noi, alţii de bună seamă că nu şi-l vor bate !

Ori nu vrem noi nimic în aceste vremuri mari, când se aşează din nou temeliile lumii şi când fiecare popor îşi cere dreptul său la viaţă?

Ar fi un păcat faţă de copiii şi nepoţii noştri, ca în astfel de clipe hotărîtoare noi să stăm nepăsători.

Dar fraţilor, a sosit ceasul să ne spunem cuvântul! Şi noi credem că nu putem zice altceva, decât că, fiind Români, dorim să fim la un loc cu ceilalţi fraţi ai noştri, cu Românii, care acum sunt un popor mare. Noi vrem să fim la un loc cu Banatul, cu Transilvania, cu Basarabia şi cu Bucovina.

Noi nu suntem sârbi, întocmai precum românii din Ungaria nu sunt unguri şi cei din Rusia ruşi. Noi suntem în Serbia o jumătate de milion de români şi acum nu mai vrem să rămânem sub Sârbi, de la care am avut de suferit atâta. Ei nu ne lăsau să învăţăm în şcoli limba noastră, nu ne lăsau să ne facem biserici româneşti şi alte de acestea.

Fiind şi noi Români de sânge din moşi strămoşii noştri şi avându-ne moşiile noatre moştenite de la ei, noi avem aceiaşi dorinţă: să rămânem ce suntem, adecă Români; să fim gospodari pe pământul nostru şi să fim laolaltă cu tpţi fraţii noştri români.

Astăzi toată lumea, care a fost robită de alte neamuri a căpătat dreptate şi se întoarce la ţara mamă. Românii din Basarabia, din Bucovina, din Ardeal şi din Banat s’au alipit de mama lor, România. Numai noi Românii din Serbia am rămas pe din afară.

Trebuie să ne grăbim să ne folosim de dreptul obştesc şi să cerem să ne alipim la mama noastră care ne întinde bucuros braţele ei.

Până acuma nouă nu ne-a fost îngăduit cel mai sfânt lucru pentru un om, adică să ne cunoaştem neamul şi să trăim pentru el. Doar numai gospodari puteam să fim; dar asta nu ne mulţumeşte în sufletul npstru, căci şi noi suntem oameni şi trebuie să ştim pentru ce trăim.

Deaceea fiindcă am fost, suntem şi vom fi stăpâni pe pământul nostru românesc din Serbia, vrem ca să ni se lărgească şi drepturile noastre, pentru ca să trăim în toate privinţele ca Români.

Toată averea care se află în judeţele (ocruzi) româneşti să fie proclamate ca averea a poporului român.

Toată puterea executivă (vlasti) să treacă în mâinile noastre. Numai al Românilor să fie împuterniciţi (punomicnic) ai poporului român, şi ei să-şi aleagă funcţionari (cinovnici) dintre români.

Prefecţii (nacelniţi) să fie români cari să îngrijească de popor, dându-i sfaturi bune şi împărţindu-i dreptate în limba rimânească.

Judecătoriile (sudovi) să fie româneşti şi judecata să se facă nuami în limba românească.

Noi aveam vre-o 250 sate. Orice sat să aibă primar (cnez) şi dascăli români. Învăţătura să se facă în româneşte.

Până acuma vre-o 40-50 ani noi ne aveam bisericile noastre în care se făcea slujba în limba românească. Acuma cerem să se întoarcă iarăşi limba română în biserică.

Orice sat să aibă biserică. Popii şi dascălii români să rămână la locul lor şi în scurt timp să înveţe româneşte să citească şi să slujească. Pentru acesta mama noastră România ne va da tot sprijinul.

 

Aşa dar, fraţilor, la lucru !

 

Să ne adunăm prin sate, prin oraşe, să alegem un Comitet naţional care să se pună în legătura cu fraţii noştri din România, Ardeal, Bucovina şi Basarabia, pentru ca să ne unim cu ei, făcând şi noi dimpreună parte din România Mare.

Acum e timpul să ne folosim libertatea (sloboda) care stăpâneşte toate neamurile şi să ne spunem cuvântul nostru. Nimic nu ne mai împiedică să intrăm în graniţele României întregului neam românesc.

Sfârşind acesre cuvinte frăţeşti, rog pe bunul Dumnezeu să ne ajute ca să vedem împlinit visul de fericire al neamului nostru.

Ura! Trăiască Românii din Serbia uniţi cu România! Trăiască România Mare a tuturor Românilor!

Chişinău 1 Noemvrie 1918

Sever Coteţ                                  Atanasie Popovici

Plutonier-Major                           Dr. în Filosofie, Prof.

Ion Niţă, plutonier major             L. Bogdan, funcţionar

 

Sfatul Tari

Rândul din faţă, culcaţi : Maxim Tiron, Constantin Osoianu, Leonid Ţurcan, Nicolae Suruceanu, Vlad Bogos, Simion Galeţchi, Gheorghe Tudor, Dumitru Ştirbu ;

Aşezaţi pe scaune : Ilarion Buiuc, Gheorghe Năstase, Mihail Maculeţchi, Ignatie Budiştean, Teodor Bârcă, Pavel Ciocârlă, Gen, Artur Văitoianu (Comisar General al Basarabiei), Pantelimon Halippa (preşedinte), Constantin Bivol, Vasile Mândrescu, Ştefan Holban, Elena Alistar, Ion Ploscaru, Ion Ignatiuc, Gherman Pântea, Tudose Roman ;

În picioare, rândul din spatele celor aşezaţi : Anton Caraiman, Teodosie Bârcă, Ion Bucătaru, Chiril Spinei, Nicolae Spinei, Nicolae Ciornei, Dimitrie Cărăuş, Teofil Ioncu, Pavel grosu, Gheorghe Murgoci-Munteanu (expert agrar), Nicolae Bivol, Andrei Găină, Ştefan Ciobanu, Nicolae Cernăuţeanu, grigore Cazacliu, Iacob Suceveanu, Zamfir Munteanu, Mihail Minciună, Petre Codrenu, Vasile Laşcu, Ion Valuţă, Dimitrie Dron, Romulus Cioflec (spectator), Emanuil Catelli (Dir. agricultură) ;

În picioare, ultimul rând, pe trepte : o doamnă neidentificată, Alexandru Groapă, trei persoane neidentificate, Daniel Ciugureanu, Ion pelivan, un spectator, Gheorghe Druţa, Vasile Ţanţu, Iova Tudosie, un ostaş-garda ne onoare, Onisifor Ghibu (director al ziarului România Nouă), Grigore Turcuman, un spectator, Dimitrie Bogos (Prefect al judeţului Lăpuşna), Gheorghe Stavri, trei spectatori, Vsile Harea, Alexandru Morariu, un spectator, Ion Cazacliu, doi spectatori, un ostaş-Garda de Onoare, Ion Russu, Timofei Siliastru, Ion Harbuz, Andrei Scobioală, Vasile Bârcă, Gheorghe Buruiană, un ostaş, alt militar, probabil ordonanţa generalului A Văitoianu.

 

DECLARAŢIA

Sfatul Ţării Republicii Democratice Moldoveneşti

Din 27 Martie anul 1918

Despre Unirea Cu România-Mamă

(Extras din jurnalul şedinţei plenare a Sfatului Ţării

din 27 Martie, anul 1918)

 

ÎN NUMELE POPORULUI BASARABIEI

SFATUL ŢĂRII DECLARĂ :

 

Republica Democrată Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria,

Ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechiei Moldove,

În puterea dreptului istoric, ăn puterea dreptului de enam şi frăţiei de sânge, pe temeiul principiului, ca noroadele singure să-şi hrănească soarta lor,

 

DE AZI ÎNAINTE ŞI PENTRU TOTDEAUNA

SE UNEŞTE CU MAMA SA ROMÂNIA

 

Această unire se face pe următoarea bază :

 

1).Sfatul Ţării actual rămâne mai departe pentru rezolvirea şi realizarea reformei agrare după nevoile şi cererile norodului ; aceste hotărâri se vor recunoaşte de Guvernul Român.

2). Basarabia î-şi păstrează autonomia provincială având un Sfat al Ţării (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.

3).Competinţa Sfatului Ţării este :

a). Votarea bugetelor locale ;

b). Centrul tuturor organelor Zemstveurilor şi oraşelor ;

c). Numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin Organul sau împlinitor, air funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.

4).Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.

5).Legile în vigoare şi organizaţie locală (Zemstve şi oraşe) rămân în putere (în redacţia de pe urma Guvernului provizoriu) şi vor putea fi schimbate de Parlamentul Român-numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.

6). Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.

7).Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri Român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor Basarabiei din Parlamentul Român.

8). Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal direct şi secret.

9).Toate alegerile din Basarabia pentru veleste, sate, oraşe zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universla, egal, secret şi direct.

10).Libertatea personală, libertatea tânărului, a cuvântului, a şedinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.

11).Toate călcările de legi, făcute din motice politice în vremurile tulburi ale prefacerei din urmă, sunt amnistiate.

 

BASARABIA UNUNDU-SE, CA FICĂ, CU MAMA SA ROMÂNIA, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituţiei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărâ împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi a garanţiilor de mai sus.

 

 

TRĂIASCĂ UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA DE-APURURI ŞI TOTDEAUNA !

 

Chişinău 27 Martie 1918

 

 

ORIGINALUL ISCĂLIT :

 

PREŞEDINTELE Sfatului Ţării I.C. INCULEŢ şi

Secretarul I. Buzdugan

 

 

 

Avem în curs de publicare o carte de istorie a românilor din Dacia Aureliană, pentru care vă rugăm, fie pe cei din sudul Dunării, fie pe ei din nordul Dunării să ne trimită fotografii, hărţi vechi, documente dintre cele mai reuşite ca să le putem folosi în cartea de istorie.

31.10.2009 CRISTEA SANDU TIMOC

ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3 ap. 14, Timişoara

astra_romana_timisoara@yahoo.com

https://astraromana.wordpress.com

Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul  www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis.

Dumnezeu să vă dea sănătate!

 

 

Anunțuri

3 Răspunsuri

  1. Unde ati fost pana acuma?? Cit a fost Iugoslavia, voi
    ” Valahii” va-ti dat nume sirbesti si va-ti schimbat numele de familie. Nu va fortat nimeni!! Ati fost ce-i mai mari comunistii si tradatori ai poporului romin din serbia!! Acuma pentru ca Serbia a ramas ce-a mai napoiata tara din Europa, voi vati trezit ca sinteti „Romani”. La momentul de fata chiar si sirbii din serbia vor sa fie romani!!!
    La romani din Romania nu le trbuie pe voi!
    Cit a durat razboiul civil din fosta Iugoslavie ce ati facut cu beti romani care veneau sa faca bisnita in Serbia?

    • Către stimata doamnă Lena, restul identificabil,
      1. Observăm în tonul dvs. ostilitatea şi dezinformarea aproape totală; ştiţi ceva din auzite, dar din văzute nu ştiţi nimic. Nici noi nu ştim prea multe, dar nu suntem orgolioşi şi nu ne dăm aere ca dvs.. Oricum, numele de Lena nu e românesc, cel puţin etimologic. Propriu-zis noi nu ştim exact cui răspundem, însă subiectul este interesant, atât pentru români cât şi pentru sârbi, precum şi pentru dezvoltarea culturii şi educaţiei la aceste popoare rămase în urmă tocmai pentru că, în primul rând nu-şi cunosc istoria, nu fac o politică transparentă şi democratică. Tot ce au realizat sârbii de la 1833 de când au reînnăscut ca stat peste un alt stat al românilor din dreapta Dunării din Timoc, este efectul vicleniei şi forţei. Chiar şi astăzi liderii sârbilor îşi permit să mintă în legătură cu românii din Timoc, deşi europenii nu erau străini de această populaţie nici când au venit pentru prima dată sârbii în Timoc, adică 1833, după ce au stat în robie turcească aproape 500 de ani şi biserica românească le-a întreţinut bisericile şi mănăstirile-pentru ca azi biserica românească în Timoc-Serbia să fie interzisă.
      Se văd aspiraţiile dvs. din această interogare, pentru că nu vă interesează aşa cum nu v-a interesat nici cu albanezii, un dialog cu românii cultivaţi care nu şi-au vândut sufletul pentru o slujbă sau pentru a nu li se mări impozitele.

      2. Sunteţi complet aeriană şi cerem iertare că folosim acest limbaj, dar dvs. trebuie să ştiţi că românii n-au fost indiferenţi când sârbii au folosit abuzul de stat şi după ce i-au ocupat, ca un fel de presupuşi eliberatori de la turci, tot cu ajutorul românilor şi al ruşilor, le-a schimbat numele cu sufixul „vici” peste noapte în mod obligatoriu. După aceea, pe uşile bisericilor au apărut listele cu nume slave care erau indicate de „sus” numele ce aveau să fie date la botez copiilor. De aceea toate numele sunt slavizate, cu sila, forţa prin abuz de stat, iar noi nu putem să ţinem lecţii de dialectologie, de istorie cu fiecare fanatic sârb să afle că pe la începuturi, sârbii au vrut să le interzică chiar şi portul naţional. Ne referim la „ceapsă cu pleceri”

      şi
      „clăbăţul”

      port folosit de urmaşii dacilor, singurii din ginta noastră care mai păstrează acest port naţional care se şi vede pe columna lui Traian; din vremuri de când înaintaşii dvs. prindeau peşte prin lacurile de pe lângă Volga. Vreo 30 de femei care au mers pe jos din Homole până la Belgrad, au protestat la regina Natalia şi la regele Milan al Serbiei, aşa au scăpat până azi cu portul.

      3. Referitor la chestiunea cu afacerile cetăţenilor români în timpul Războiului Civil dintre statul sârb şi statele coalizate, nici o ţară n-are timp să se ocupe şi de această îndeletnicire aproape necontrolată. Dar să presupunem că este adevărat ce aţi spus aici, oare românii dintre Morava-Timoc porecliţi de sârbi „vlahi” întradins ca să ne deruteze istoria, făcând aceste greşeli înseamnă că au fost decăzuţi din drepturile naturale de la D-zeu nu de la sârbi.

      Vă invităm să urmăriţi articolele noastre ca să fiţi la curent cu ce se petrece cu românii/rumânii/vlahii sau orice altă denumire are populaţia autohtonă din sudul Dunării care este aceeaşi cu cea din nordul Dunării.

      C.S-Timoc

  2. As dori sa stiu cine a fost acel Nicolae Spinei ce a fost introdus in Sfatul Tarii din 1918!
    Bunicul meu, Spinei Chiril a fost singurul Spinei din Sfatul Tarii..
    De ce murdariti istoria!!!!!!!!!!!!!!!
    Rusine,,, si vreti sa scoateti si o carte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: